Pe aceeași temă
Președintele Klaus Iohannis răspunde acuzațiilor aduse de secția de judecători a CSM, controlată de șefa CSM, Lia Savonea, care a spus joi că, prin respingerea numirii judecătorului Dana Gîrbovan la șefia ministerului Justiției ar fi comis o ingerință în independența justiției și prin comentariile făcute la adresa judecătorului Gîrbovan ar fi comis un atac la independența și prestigiul justiției.
Președintele spune că nu a justificat respingerea judecătorului ci a omului Gîrbovan.
De asemenea, atrage atenția CSM că induce ideea că un judecător ar putea ocupa funcția de ministru, opinie care cu adevărat vulnerabilizează justiția și statutul de judecător.
”Secția pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut Președintele României să numească în funcția de ministru un judecător, așa cum se afirmă explicit în comunicatul transmis public.
Ingerințe cu adevărat grave la adresa independenței justiției sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesioniști ai actului de justiție, care par să condamne tocmai faptul că Președintele României a respectat legile și Constituția țării”, spune președintele în comunicatul remis joi presei.
Comunicatul integral al Președinției
Președintele României nu a justificat respingerea propunerii în funcția de ministru al justiției a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetățeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcție de ministru într-un guvern politic și care a și înaintat demisia din magistratură.
Orice altă perspectivă ar însemna că fie propunerea transmisă de prim-ministru pentru funcția de ministru al justiției era în contradicție flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional.
Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcție de ministru, opinia Secției pentru judecători a CSM este îngrijorătoare și de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăși, independența și prestigiul justiției și al statutului de judecător.
Secția pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut Președintele României să numească în funcția de ministru un judecător, așa cum se afirmă explicit în comunicatul transmis public. Ingerințe cu adevărat grave la adresa independenței justiției sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesioniști ai actului de justiție, care par să condamne tocmai faptul că Președintele României a respectat legile și Constituția țării.
Ar fi fost indicat ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței. Comisia de la Veneția consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi periclitate.
Prin opiniile exprimate, Secția pentru judecători a CSM nu ar trebui să facă politică, ci să promoveze în mod real independența justiției și a fiecărui judecător în parte, nepărtinitor și în limitele competențelor sale constituționale.
CSM spune că afirmațiile lui Iohannis despre ”persoana” Gîrbovan sunt atac la independența justiției
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii îl acuză pe președintele României, Klaus Iohannis de ingerințe deosebit de grave în independența justiției.
Judecătorii din CSM spun că motivarea cu care președintele și-a făcut public refuzul de a o numi pe Dana Gîrbovan la conducerea ministerului justiției ar reprezenta o ”încălcare gravă a independenței și prestigiului justiției” și că afirmațiile lui Iohannis la adresa ”persoanei” Gîrbovan reprezintă ”un vădit atac la adresa independenței și prestigiului justiției”, se spune într-un comunicat remis joi presei de CSM.
Comunicatul integral al Secției de judecători a CSM
În raport de afirmațiile Președintelui României formulate în data de 28 august 2019, cu ocazia respingerii propunerii de numire în funcția de ministru al justiției a unui judecător, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii condamnă public astfel de acte ca fiind ingerințe deosebit de grave la (sic!) adresa independenței justiției.
Secția pentru judecători subliniază în mod ferm că motivarea prezentată public de către Președintele României pentru justificarea respingerii propunerii în funcția de ministru al justiției a unui judecător, prin referiri nejustificate și nedovedite cu privire la independența și probitatea sa profesională, reprezintă o încălcare gravă a independenței și prestigiului justiției.
Consiliul Superior al Magistraturii și puterea judecătorească, prin instanțele judecătorești, sunt singurele autorități îndreptățite prin dispozițiile expres prevăzute în Constituție și în legislația organică să decidă dacă un judecător are sau nu toate calitățile cerute de dispozițiile legale pentru exercitarea funcției.
Afirmațiile Președintelui României la adresa persoanei propuse pentru funcția de ministru al justiției, persoană care a îndeplinit funcția de judecător mai mult de 19 ani, reprezintă, în lipsa oricărei constatări a veridicității acestora în cadrul mecanismelor legale și constituționale anterior amintite, un vădit atac la adresa independenței și prestigiului justiției.
Secția pentru judecători a subliniat în nenumărate ocazii și reiterează în circumstanțele actuale că, indiferent de climatul social și politic, reprezentanții instituțiilor statului trebuie să dea dovadă în discursul public de echilibru și prudență, iar nicio situație nu poate justifica încălcarea garanției constituționale a independenței justiției.
Nu în ultimul rând, Secția pentru judecători consideră că programul propus de candidatul respins pentru Ministerul Justiției ar fi contribuit la îmbunătățirea condițiilor din justiție și este condamnabil că disputele politice au fost considerate mai importante decât dezvoltarea unui sistem de justiție mai bun în folosul cetățeanului.
