Isărescu: Economia României se confruntă cu incertitudini fără precedent și riscuri majore

În perioada 15 iunie – 15 iulie BNR a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, volumul total la aproape 4,4 mld lei, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Însă evoluțiile în planul sănătății publice continuă să genereze incertitudini fără precedent și riscuri majore la adresa perspectivei activității economice și a funcționării piețelor financiare, cu impact asupra stabilității macroeconomice și a stabilității financiare, susține Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), într-o declarație de presă.

Deficitul de bani lichizi pe piața monetară a rămas semnificativ în perioada pandemiei, iar Banca Națională a României a continuat să injecteze lichiditate băncilor prin operațiuni specifice, media zilnică în perioada 15 iunie – 15 iulie fiind de circa 3,7 mld. lei. În aceeași perioadă, banca centrală a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, iar volumul total a ajuns în data de 15 iulie 2020 la aproape 4,4 mld lei, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR într-un comunicat remis presei.

Comunicatul integral al BNR:

În ultimele săptămâni, Banca Națională a României a continuat să monitorizeze și să evalueze datele relevante din perspectiva impactului economic al pandemiei de corona virus, precum și efectele deciziilor și măsurilor de politică monetară adoptate de CA al BNR în ședințele din 20.03.2020 și 29.05.2020, acționând, totodată, pentru punerea lor în practică.

Deficitul de lichiditate pe piața monetară s-a menţinut la cote relativ importante; în consecință BNR a continuat să furnizeze lichiditate instituțiilor de credit prin operațiuni repo efectuate pe baze bilaterale, media zilnică a stocului acestor operațiuni situându-se în perioada 15 iunie – 15 iulie la circa 3,7 mld. lei. Totodată, banca centrală a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, al căror volum total a ajuns în data de 15 iulie 2020 la aproape 4,4 mld lei.

Această abordare a permis funcționarea fluentă a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, în vederea finanțării în bune condiții a cheltuielilor bugetare și economiei reale, în condiții de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro. Astfel, în perioada 15 iunie – 15 iulie 2020, pe piața primară a titlurilor de stat s-au derulat 12 emisiuni ale MFP, în valoare totală de circa 10,0 mld. lei, majoritatea fiind consistent suprasubscrise. De altfel, în luna iunie, emisiunile de titluri de stat au consemnat al doilea vârf istoric ca valoare brută, și un maxim absolut ca valoare netă. Randamentele medii acceptate în cadrul licitațiilor au continuat să coboare, mai accentuat în cazul titlurilor pe termen mai lung, inclusiv în condițiile unei ușoare corecții descendente a marjei de risc.

În același timp, cotația ROBOR3M a scăzut la 2,15 la sută – cel mai redus nivel post-aprilie 2018 -, iar IRCC s-a diminuat la începutul trimestrului III la 2,41 la sută; totodată, cotațiile de referință de pe piața secundară a titlurilor de stat s-au stabilizat la valori apropiate minimelor din acest an atinse în prima decadă a lunii martie, pe aproape toate scadențele.

La rândul lor, ratele dobânzilor la creditele noi acordate de bănci populației şi firmelor au avut o tendință evidentă de scădere în ultimele luni, media lor ajungând în aprilie la 6,05 la sută, de la 7,24 la sută în februarie 2020, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a rămas relativ constantă (2,09 la sută în aprilie și mai, față de 2,12 la sută în februarie). Drept consecință, ecartul dintre ratele medii ale dobânzilor la credite şi cele la depozite s-a redus pronunțat, atingând în aprilie cea mai mică valoare din ultimii 9 ani și jumătate, iar pe segmentul societăților nefinanciare ecartul a coborât în mai a.c. la un minim istoric.

Evoluțiile în planul sănătății publice continuă să genereze incertitudini fără precedent și riscuri majore la adresa perspectivei activității economice și a funcționării piețelor financiare, cu impact asupra stabilității macroeconomice și stabilității financiare. Prin urmare, BNR va monitoriza mai departe toate evoluțiile relevante și va actualiza evaluările, continuând totodată să acționeze în direcția furnizării lichidității necesare sistemului bancar (fără a afecta stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului), în condițiile unei reduceri graduale și sustenabile a ratelor de dobândă; măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanțare a economiei reale și a sectorului bugetar.