Pe aceeași temă
Președintele Klaus Iohannis a declarat luni că summitul NATO a fost unul „al deciziilor vizionare”, unde s-au stabilit „direcțiile majore de acțiune”, și că decizii răspund intereselor de securitate ale României.
Președintele a spus că România și-a atins obiectivele majore fixate pentru acest summit.
Printre subiectele de interes pentru obiectivele de securitate ale României, președintele Iohannis a enumerat consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, condamnarea comportamentului agresiv al Rusiei și susținerea parteneriatului cu UE, despre care a spus că este unul foarte important și trebuie să fie tot mai solid.
„Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată”, a spus Klaus Iohannis.
Conform unui oficial american, citat de CNN, discuţiile preşedintelui Joseph Biden cu preşedintele Klaus Iohannis, cu preşedintele Poloniei, Andrej Duda, şi cu liderii ţărilor baltice s-au concentrat în principal pe contracararea acţiunilor Rusiei şi Chinei, scrie mediafax.ro.
Joseph Biden a comunicat că vrea "o relaţie stabilă şi constructivă cu Rusia, dar va reacţiona la activităţile negative ale Moscovei".
În discuţiile cu preşedinţii României şi Poloniei, Joseph Biden a abordat agenda viitoarei întrevederi cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi a reafirmat angajamentul de a contracara "ameninţările generate de Rusia", precizează oficialul de la Washington citat de CNN.
Pe agenda discuţiilor lui Joseph Biden cu liderii din România, Polonia şi ţările baltice a fost şi criza din Belarus.
Casa Albă anunţă că Biden s-a întâlnit luni cu premierul eston Kaja Kallas, preşedintele leton, Egils Levits, şi preşedintele lituanian, Gitanas Nauseda, şi a ”subliniat susţinerea puternică a Statelor Unite” a securităţii celor trei ţări baltice membre NATO.
”Cei patru lideri s-au angajat să-şi consolideze parteneriatul politic, militar şi economic, inclusiv prin cooperarea la NATO, în înfruntarea provocărilor pe care le reprezintă Rusia şi China”.
Pe de altă parte, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter că vrea să ”avanseze” împreună cu Turcia către o relaţie exigentă şi respectuoasă, în urma unei întâlniri cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.
Macron şi Erdogan au discutat luni, în marja summitului NATO, la Bruxelles, pentru prima dată după o intensificare a tensiunilor între cele două ţări în octombrie, când Erdogan a pus la îndoială ”sănătatea mentală” a lui Macron.
Şeful statului francez vrea ca NATO să clarifice angajamentul aliaţilor faţă de valorile, principiile şi regulile blocului militar, potrivit preşedinţiei franceze.
Cei doi lideri au discutat despre probleme privind Siria, Libia şi Eritreea. Macron acuză Turcia de faptul că nu-şi respectă angajamentele printr-o consolidare a prezenţei militare în Libia şi aducerea în această ţară a unor combatanţi kihadişti din Siria.
Macron a subliniat că laicitatea franceză respectă toate religiile, inclusiv islamul, însă Parisul consideră că este necesară o ”clarificare” a reacţiilor lui Erdogan faţă de atitudinea preşedintelui francez faţă de islam şi musulmani, în contextul în care Guvernul francez a iniţiat un proiect de lege privind lupta împotriva islamismului radical.
Pe de altă parte, premierul italian, Mario Draghi, a făcut declaraţii dure cu privire la o reacţie a fostului preşedinte Donald Trump faţă de primirea lui Joe Biden la NATO şi reaproperea de europeni.
”Acest summit este o continuare a G7 de ieri (duminică) şi face parte din procesul reafirmării şi reconstruirii alianţelor fundamentale ale Statelor Unite slăbite de către administraţia anterioară”, a declarat el.
”Prima vizită a preşedintelui Biden are loc în Europa şi încerc să-mi amintesc unde a fost prima vizită a preşedintelui Trump”, a declarat Draghi.
”Ne aflăm aici pentru a reafirma aceste alianţe, dar şi pentru a reitera importanţa Uniunii Europene (UE) în toate acestea. O UE mai puternică înseamnă o NATO mai puternică”, a subliniat el.
Donald Trump a efectuat prima sa vizită în calitate de preşedinte al Statelor Unite în Arabia Saudită.
Pe de altă parte, premierul britanic, Boris Johnson, apreciază că liderii NATO nu consideră China un adversar la fel cum consideră NATO Rusia şi că este necesar ca ei să accepte influenţa tot mai mare a gigantului asiatic.
China este un ”fapt uriaş în vieţile noastre şi o nouă consideraţie strategică pentru NATO”, a declarat el presei la summitul NATO.
”Nu cred că cineva din jurul mesei, azi, vrea să intre într-un nou Război Rece cu China”, a declarat el.
Liderii celor 30 de state membre NATO ”văd provocările, ei văd lucruri pe care trebuie să le gestionăm împreună, dar văd şi oportunităţile, iar eu cred că ceea ce este necesar să facem să facem împreună”, apreciază Johnson.
Liderii NATO urmează să adopte un comunicat în care îşi expun punctul de vedere cu privire la China şi felul în care să gestioneze influenţa tot mai mare şi provocările în domeniul securităţii pe care aceasta le reprezintă.
Pe de altă parte, premierul belgian, Alexander De Croo, apreciază că liderii NATO încearcă să lase trecutul în urmă, după cei patru ani furtunoşi ai administraţiei Trump şi rivalităţi între state membre ale Alianţei.
”Ieşim dintr-o perioadă de turbulenţe, în care am avut dezacorduri majore cu privire la numeroase lucruri care se află cu adevărat la baza acestei alianţe”, apreciază el.
”Cred că suntem pregătiţi acum să dăm pagina”, declară premierul belgian.
Trump critica frecvent statele membre NATO din cauză că nu cheltuiau, în opinia sa, suficient pentru a se apăra şi a ameninţat cu retragerea Statelor Unite din blocul militar occidental, cea mai mare organizaţie în domeniul securităţii din lume.
Cancelarul german, Angela Merkel, a anunţat că dezinformarea rusă urmează să fie discutată în cadrul summitului - ”provocări hibride” reprezintă o problemă tot mai mare, ”atacurile cibernetice ale Rusiei şi bineînţeles campanii de dezinformare”.
”Numeroşi aliaţi din NATO, inclusiv Germania, sunt afectaţi”, a declarat ea.
Merkel a anunţat că liderii NATO urmau să discute, de asemenea, situaţia din Ucraina, ”unde vedem provocări mari, bineînţeles”, dar şi situaia din Belarus.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că Alianţa vrea să-şi lase deoparte disensiunile din perioada Trump şi să se concentreze asupra provocărilor în domeniul securităţii pe care le reprezintă Rusia şi China.
Liderii NATO se întâlnesc luni ”într-un moment esenţial pentru Alianţa noastră, iar azi vom deschide un nou capitol în relaţia noatră transatlantică”, a anunţat el.
Ei vor să reafirme ”abordarea pe două căi” a NATO faţă de Rusia - atât disuasiunea militară şi desfăşurarea unor trupe aliate în ţările baltice şi Polonia, cât şi dialogul.
Stoltenberg a minimalizat tensiunile cu China, însă apreciază că este necesar ca NATO să adopte o abordare mai fermă faţă de Beijing.
”Noi nu intrăm într-un nou Război Rece, iar China nu este adversarul, inamicul nostru. Însă este necesar să abordăm împreună, ca alianţă, provocările pe care China le reprezintă la adresa securităţii noastre”, a apreciat el.
Conform oficialului citat, discuţiile preşedintelui Joseph Biden cu preşedintele Klaus Iohannis, cu preşedintele Poloniei, Andrej Duda, şi cu liderii ţărilor baltice s-au concentrat în principal pe contracararea acţiunilor Rusiei şi Chinei.
Joseph Biden a comunicat că vrea „o relaţie stabilă şi constructivă cu Rusia, dar va reacţiona la activităţile negative ale Moscovei”.
În discuţiile cu preşedinţii României şi Poloniei, Joseph Biden a abordat agenda viitoarei întrevederi cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi a reafirmat angajamentul de a contracara „ameninţările generate de Rusia”, precizează oficialul de la Washington citat de CNN.
Pe agenda discuţiilor lui Joseph Biden cu liderii din România, Polonia şi ţările baltice a fost şi criza din Belarus.
