Pe aceeași temă
Deputaţii moldoveni au stabilit joi o noua data a alegerilor prezidenţiale. După trei ani de incertitudine şi criză politică, aleşii poporului vor mai face o încercare de a alege preşedintele pe 16 martie.
Liderii coaliţiei de guvernare susţin că au identificat un candidat de compromis pentru această funcţie, dar refuză să-i facă public numele.
„Nu-i facem public numele pentru a nu strica afacerea”, a menţionat liderul democrat Marian Lupu.
Pe de altă parte, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a spus că „alegerea președintelui se face prin trădarea liberalilor” şi le-a reproşat colegilor de coaliţie că „îl tot plimbă cu căruciorul pe ex-comunistul Igor Dodon”. (...) ”Colegii de alianță au dat dovadă de slăbiciune. Am stabilit data alegerilor nu din interes european, ci reieşind din pofta cuiva. Preşedintele va fi ales prin trădare! Am acceptat această situaţie, cu toate că unui popor nu-i stă bine să meargă înainte cu capul plecat. Vom vota președintele pentru ca în alianţa de guvernare să fie linişte şi pace”, a conchis Ghimpu.
Zinaida Greceanîi candidat?
Unii analişti politici presupun că Alianţa pentru Integrare Europeană o va înainta la Preşedinţie pe Zinaida Greceanîi (foto), fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada guvernării comuniste. Aceasta a părăsit recent grupul parlamentar al comuniştilor, împreună cu alţi doi deputaţi comunişti: Igor Dodon şi Veronica Abramciuk.
Ei au preluat Partidul Socialiştilor, au rămas în opoziţie faţă de actuala guvernare, au anunţat că sunt gata să ajute Alianţa să aleagă preşedintele, dar numai dacă va fi înaintat un candidat apartinic, statalist şi fără dublă cetăţenie. Fără ei, Alianţa pentru Integrare Europeană nu poate aduna cele 61 de voturi necesare pentru ca preşedintele să fie ales în Parlament.
La rândul său, Igor Dodon a declarat că Alianţa nu i-a prezentat încă numele candidatului la Preşedinţie, iar liderul fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleţ, a spus că în acest moment Alianţa pentru Integrare Europeană are trei potenţiali candidaţi la funcţia supremă şi urmează să aleagă unul.
Comuniştii boicotează
Opozitia comunistă a anunţat că nu va recunoaste legitimitatea alegerii preşedintelui, dar nici nu va contesta fixarea datei alegerilor prezidenţiale. “Poporul va face acest lucru”, a declarat comunistul Sergiu Sârbu.
"Nu ne interesează procesul de alegere a şefului statului şi toate deciziile unui organ (Parlamentul – n.n.) care uzurpează puterea în stat. Va fi o acţiune care trebuie examinată de organele de anchetă. Noi ne vom ocupa de priorităţile noastre”, a declarat comunistul Sârbu. El a precizat că PCRM va reveni la şedinţe doar într-un nou Parlament, ales în mod democratic.
Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament cu votul a cel puţin 61 de deputaţi. Alianta pentru Integrare Europeană are 58 de voturi. Dacă nu este ales din primul tur, deputaţii mai fac o tentativa în decurs de 30 de zile. Dacă şi această tentativă eşuează – preşedintele în exerciţiu este obligat să dizolve Parlamentul şi să stabilească data alegerilor parlamentare anticipate.
Din cauza acestei prevederi constituţionale, Republica Moldova nu are preşedinte de aproape trei ani, timp în care două parlamente au fost dizolvate.
