Pe aceeași temă
Parchetul European (EPPO), stabilit de Consiliul şi Parlamentul European în octombrie 2019, şi-a început activitatea la 1 iunie 2021, după ce, în septembrie 2020, colegiul a depus jurământul în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, la Luxembourg, spune șefa EPPO într-un interviu acordat Risk & Compliance Journal şi preluat de The Wall Street Journal.
EPPO este primul astfel de organism european independent, care anchetează, pune sub acuzare şi aduce în faţa justiţiei infracţiuni care au legătură cu interesele financiare ale Uniunii Europene. EPPO va pune sub acuzare companii şi persoane prin folosirea legilor şi sistemelor judiciare din 22 de state membre care au ales să participe.
Kövesi a vorbit și despre provocările pe care le întâmpină biroul său, care începe prin a aborda peste 300 de cazuri ce au fost înaintate începând cu 1 iunie.
„Pentru că în următoarea lună va fi alocat un pachet uriaş de fonduri pentru recuperare, ne aşteptăm ca numărul cazurilor să crească, pentru că mai mulţi bani, mai puţine reguli şi transparenţă înseamnă un risc mai mare de infracţiune. Ne aşteptăm să avem mai multe cazuri, mai ales privitor la sistemul sanitar, achiziţiile publice, infrastructură şi agricultură. Avantajul EPPO este că putem investiga mai bine, în special infracţiunile transfrontaliere”, a spus ea.
Kövesi a precizat că EPPO poate coopera cu orice entitate sau persoană care are informaţii despre infracţiuni comise, dacă acestea se încadrează competenţei Parchetului.
„Pe site-ul nostru există posibilitatea de a trimite plângeri în 22 de limbi ale statelor membre participante”.
Aşa cum a spus şi în luna octombrie a anului trecut, „există discrepanţe uriaşe între statele membre UE” la nivelul investigaţiilor.
„În viziunea mea, nu există vreo ţară curată. În acele state membre unde numărul de cazuri nu a fost atât de mare nu înseamnă că sunt curate. Poate nu au detectat infracţiunile, poate nu au tratat fenomenul cu prioritate. Având EPPO acum, asta se va schimba”.
Procurorul-şef a mai spus că operaţiunile au fost demarate fără procurorii delegaţi de Slovenia. Despre faptul că această ţară întârzie să desemneze procurori pentru EPPO, ea a declarat că reprezintă „o lipsă de cooperare sinceră a autorităţilor slovene”.
„Dacă decizi să iei parte, trebuie să faci lucrurile să funcţioneze, nu să le complici. Acum, trebuie să fim creativi şi să găsim soluţii pentru cum să anchetăm cazuri din Slovenia. Este evident că nu putem ancheta toate cazurile din Slovenia. Avem un procuror european pentru Slovenia, dar nu se poate ocupa de toate investigaţiile care vor fi în Slovenia. Asta înseamnă că vom avea anumite cazuri care vor fi puse în raft, iar EPPO nu a fost înfiinţat pentru a pune cazuri în raft”.
Kövesi a subliniat că EPPO a mai primit bani, bugetul reprezentând „o provocare imensă”, însă nu şi permisiunea de a angaja mai mulţi oameni.
„Trebuie să folosim banii într-un mod inteligent. Sunt două viziuni: una a diplomaţilor – să începem, să vedem, să luăm pas cu pas -, dar asta este în conflict cu viziunea procurorilor, pentru că toţi vrem să facem o treabă bună şi ştim ce ne trebuie pentru asta. Avem nevoie de un buget satisfăcător pentru a avea resurse suficiente. Încă nu avem suficiente resurse. Mai avem nevoie de personal, cel puţin 50 de oameni în plus, aici, la Luxembourg, pentru a avea mai mulţi analişti de caz şi investigatori financiari care să gestioneze cazurile pe care le vom primi. Să sperăm că la anul vom avea mai multe resurse. Vom lupta pentru asta”.
Întrebată când va fi făcut public primul caz al EPPO, Kövesi a răspuns:
„Am înregistrat deja peste 300 de cazuri. Unele sunt în fază incipientă, unele nu se află chiar la început. Este foarte dificil după două săptămâni de funcţionare să estimez, dar sper că până la finalul anului vom avea prima punere sub acuzare”.
