Pe aceeași temă
Cotidianul francez Le Monde publica o analiza a performantelor Romaniei in Uniunea Europeana, la 7 ani de la aderarea Bucurestiului la marea “familie europeana”. Ziarul reaminteste prezenta in PE a unor personaje “surprinzatoare”, precum ultranationalistul Corneliu Vadim Tudor si extravagantul George Becali, astazi aflat in inchisoare, dar si probleme precum slaba absorbtie de fonduri europene si chestiunea Republicii Moldova si dosarul Transnistria, informeaza agerpres.
Actualul scrutin va fi primul după finalizarea, la 1 ianuarie 2014, a perioadei de tranziție de 7 ani, care limita, la anumite capitole (precum libera circulație a lucrătorilor), integrarea României. În planul politicii interne, alegerile europene vor conta “precum o bătălie în plus în războiul de tranșee dintre președintele de centru-dreapta Traian Băsescu și premierul social-democrat Victor Ponta”, scrie ziarul francez.
Potrivit sursei menționate, coabitarea dificilă dintre cei doi oameni politici, care durează din mai 2012, polarizeaza și paralizează în același timp politica națională. În timp ce Victor Ponta afirma anul trecut că Băsescu va fi “dus în justiție”, acesta din urmă depunea, la 7 mai, un recurs la Curtea Constituțională împotriva premierului. Această confruntare permanentă tinde să eclipseze mizele din fondul campaniei electorale europene.
CITESTE SI: Olanda. Liberalii pe primul loc, partidul eurosceptic abia pe 4
Treizeci și două de locuri de eurodeputați vor fi disputate în România. Sondajele de opinie prognozează o largă victorie pentru “heteroclita coaliție social-democrată a lui Victor Ponta”, care, după cum precizează Le Monde, reunește Partidul Conservator (vehicul politic al lui Dan Voiculescu, fost ofițer de securitate al regimului Ceaușescu, devenit magnat al audiovizualului, scrie cotidianul francez), precum și Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), partid de stânga. La centru-dreapta, istoricul Partid Național Liberal (PNL), care se opune în același timp lui Ponta și Băsescu, este clasat, în sondaje, pe locul doi, devansând Partidul Democrat-Liberal (PDL, fostă creație a lui Băsescu) și Partidul Mișcarea Populară (PMP), născut dintr-o scindare a precedentului, precizează Le Monde.
Potrivit cotidianului francez, populația României este cea mai săracă din Europa, după cea a Bulgariei. Puternic afectată, din 2009, de criza datoriilor, România a fost nevoită să contracteze un credit de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și să pună în aplicare măsuri de austeritate extrem de severe. Faza de contracție economică pare în prezent depășită, în condițiile în care Produsul Intern Brut (PIB) a ajuns la 3,8% în primul trimestru al lui 2014. La ora actuală, datoria română este mai bine cotată de către agenția Standard&Poor's decât cea a Portugaliei.
Dacă aderarea la UE a cristalizat speranțele într-o dezvoltare economică a populației, acestea sunt astăzi puse in pericol în același timp “de consecințele crizei și de incapacitatea cronică a superstructurii române de a absorbi fondurile europene”. În timp ce cadrul bugetar european pentru perioada 2007-2013 plasa România în plutonul de frunte al țărilor beneficiare de transferuri, țara nu a reușit să consume decât o treime din fondurile care i-au fost alocate, subliniază Le Monde.
CITESTE SI: Au INCEPUT alegerile EUROPARLAMENTARE. Primii chemati la vot sunt OLANDEZII
Potrivit cifrelor Ministerului Finanțelor Publice român, transferul net al UE spre România s-a ridicat la 111 euro pe an pe cap de locuitor. Cu titlu de comparație, în 2012 letonii, portughezii, lituanienii și estonienii au obținut transferuri europene între 410 și 590 de euro pe locuitor. Chiar dacă rata de absorbție a fondurilor europene se ameliorează, birocrația, lipsa de informații și corupția împiedică încă destul de frecvent accesul la 'mana bruxelleză': între 30 martie și 25 aprilie, UE a suspendat, încă o dată, orice transfer spre România, în virtutea incapacității țării de a le furniza instanțelor europene facturi ce justifică realizarea anumitor proiecte.
Dacă statul român se confruntă cu probleme în a accesa fondurile europene, actorii economici străini, în special din Europa Occident, nu au avut nicio problemă în a profita de deschiderea economică a României. Astăzi, străinii, cel mai adesea italienii, dețin 30% dintre terenurile agricole. Dintre cele mai profitabile 20 de întreprinderi din România, doar cinci aparțin naționalelor: două statului (printre care Romgaz, principalul producător de gaz din țară) și trei unor antreprenori privați. Dintre cele 15 întreprinderi restante, 14 depind de o multinațională originară din UE.
Companiile vest-europene au cucerit în mod metodic piața românească, inclusiv în sectoarele cele mai strategice: Petrom, principalul producător de petrol din România, nu este astăzi decât o filială a companiei austriece OMV. În serviciile telefonice, britanicul Vodafone și francezul Orange își împart piața, la fel cum fac germanii, italienii, francezii, austriecii, grecii și olandezii în sectorul bancar și al asigurărilor. Aceeași schemă se regăsește în industria automobilistică (Dacia cumpărată de Renault) sau în domeniul de furnizare a gazului și electricității (GDF Suez, Enel).
Profitând în alt sens de integrarea europeană, numeroși români au ales să se instaleze în spațiul european. În 20 de ani de zile, România a pierdut 3 milioane de locuitori, ajungând de la 22,8 milioane în 1992 la doar 19,8 milioane în 2013. În afară de rata redusă a natalității (1,36 copii la o femeie), scăderea își găsește explicație și în emigrația masivă a românilor, în special în rândul tinerilor. Potrivit UE, numărul de români care s-au stabilit într-o altă țară a UE s-ar fi dublat între 2007 (anul integrării României în UE) și 2010.
Numărul de români care locuiesc în afara frontierelor este estimat la 2-3 milioane. 'Latinitatea obligă', astfel că românii emigrează în masă în Italia și Spania: ei reprezintă astăzi principala minoritate națională în fiecare dintre cele două țări. Dacă, potrivit UE, 63% dintre românii și bulgarii instalați într-o altă țară a UE muncesc, este incontestabil faptul că imaginea imigrantului român a fost umbrită de creșterea delincvenței provenind din aceste țări: România ar 'furniza', de exemplu, dintre toate naționalitățile analizate, cel mai mare contingent de prostituate în UE.
Accesul României la spațiul Schengen rămâne principalul obiect de dispută între București și anumite capitale europene, în special Haga, continuă Le Monde. Mai multe țări consideră că statul român aste prea slab pentru a fi acceptat în acest spațiu. Ei sunt de părere că rețelele teroriste sau criminale ar putea profita de slăbiciunile sale pentru a se infiltra pe continent, în timp ce România afirmă că întrunește condițiile cerute. Guvernul social-democrat declară, de asemenea, că România ar putea adera la zona euro în jurul anului 2019.
Nu în ultimul rând, Traian Băsescu și partidele de centru-dreapta s-au făcut purtători de cuvânt ai Republicii Moldova la Bruxelles, teritoriu esențial românofon. Ei ar dor să accelereze apropierea de UE a acestui stat, cel mai sărac din Europa, pentru a-l smulge de pe orbita rusă. Știind că Rusia dispune în continuare de 1.600 de soldați în Transnistria, teritoriu rusofon autonom ce aparține teoretic Republicii Moldova, este puțin probabil ca Bruxellesul să-l urmeze până la capăt pe 'temerarul' președinte român, cu riscul de a provoca o nouă criză în relațiile cu Moscova, opinează cotidianul francez.
Periferică și fără prioritate la scară europeană, problema moldavă constituie, totuși, o șansă pentru România de a se impune în concertul diplomatic bruxellez, potrivit Le Monde. În timp ce pe marginea altor dosare (fonduri europene, emigrație, Schengen, euro) țara se vede forțată să adopte o atitudine de cerere insistentă, ea ar putea deveni o forță de propunere.
Singura țară din Europa de Est care nu depinde decât marginal de Rusia în ceea ce privește aprovizionarea sa energetică, datorită propriilor sale rezerve de petrol și gaz, România, care favorizează parcursul european al Republicii Moldova, ar putea erupe pe scena politică, după cum a făcut-o nu demult Polonia, impunându-se în negocierile pe marginea crizei ucrainene, conchide ziarul francez.
