Pe aceeași temă
Camera Deputatilor a adoptat legea lustratiei care impune anularea unor drepturi pentru o perioada de cinci ani persoanelor care au ocupat, prin numire, diverse functii in regimul comunist. Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Camerei cu 167 de voturi "pentru" si patru abtineri, in absenta opozitiei.
Legea afecteaza numai persoanele din functiile numite, nu alese, si impune depunerea unei declaratii in care se va explica daca persoana respectiva se incadreaza intr-una din categoriile persoanelor lustrabile sau nu.
Cei care au facut parte din aparatul politic al fostei puteri comuniste si din aparatul represiv nu vor mai putea sa fie numiti in functii publice timp de 5 ani de la intrarea in vigoare a legii.
Vechea forma, declarata neconstitutionala
Pentru ca aceasta lege sa fie votata comisiile parlamentare au intocmit, in regim de urgenta, raportul la proiectul de lege, iar comisiile juridica si pentru drepturile omului au adoptat mai multe modificari la lege, care definesc mai clar persoanele care au facut parte din regimul represiv comunist, pentru a se pune de acord cu Decizia Curtii Constitutionale, care a constatat neconstitutionalitatea unor articole din forma veche.
In 2010, Curtea Constituionala a decis ca un articol din vechea forma ( articolul 2), care vizeaza interdictia de a candida la functii de demnitate pentru cei care au apartinut anumitor structuri comuniste, incalca dreptul de a fi ales, consacrat prin Constitutie.
Judecatorii au decis atunci ca limitarea dreptului de a fi ales timp de cinci ani la funcţii publice numite şi alese, impusă prin legea contestată, este lipsită de proporţionalitate în raport cu scopul urmărit, deoarece "aduce atingere însăşi existenţei dreptului şi nu îşi justifică necesitatea într-o societate democratică".
Mai mult, judecătorii Curţii Constituţionale, în motivare, mai arata ca Legea lustraţiei, in vechea forma, aduce atingere şi principiului potrivit căruia legile nu pot dispune decât pentru viitor.
"Legea se aplică pentru fapte şi acţiuni săvârşite după intrarea ei în vigoare. De aceea nu se poate pretinde ca, respectând legile în vigoare şi acţionând în spiritul lor, cetăţenii să aibă în vedere eventuale reglementări viitoare", potrivit motivării CCR.
Initiata de parlamentari liberali, intre care Eugen Nicolaescu, Adrian Cioroianu, Mona Musca, legea fusese adoptata la limita, in cursul anului 2006, de Senat, insa de atunci pana in 2010 a ramas blocata la Comisia juridica a Camerei Deputatilor, apoi a fost adoptata pentru prima oara in mai 2010 de catre Camera Deputatilor.
Lustrabilii
In vechea forma a legii erau definite ca lustrabile persoanele care au ocupat funcţii de conducere şi au fost remunerate pentru aceasta în PMR, PCR, UTC, UASCR, deputaţii în Marea Adunare Naţională, membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducătorii instituţiilor de presă sau de propagandă ai PCR, directorii de editură, persoanele din învăţământul de partid, din structurile Securităţii sau colaboratorii acesteia ca poliţie politică, magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanţii din Inspectoratul General de Miliţie până la nivelul şefilor de post inclusiv, şefii misiunilor diplomatice şi consulare ş.a
Toate aceste persoane urmau sa aiba o interdicţie de cinci ani la funcţii publice numite şi alese. Persoanele care se aflau în această situaţie şi care deţineau orice funcţie aleasă vor avea posibilitatea să-şi ducă mandatul la bun sfârşit urmând ca interdicţia să funcţioneze în următorii cinci ani de zile. Pentru persoane numite care sunt lustrabile, mandatul lor înceta în 90 de zile de la adoptarea legii, potrivit Romania Libera.
In aceste categorii ar fi intrat persoane precum Mihai Razvan Ungureanu sau Teodor Melescanu.
La dezbaterile de marti din plenul Parlamentului, deputatii au decis, la propunerea deputatului UDMR Mate Andras Levente, introducerea procurorilor comunisti in categoria persoanelor lustrate, iar liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, a propus, la randul sau, sa fie scosi din legea lustratiei cei care au facut parte din conducerea UTC, dar si foştii şefi de servicii diplomatice.
Conform unor surse parlamentare, preşedintele Senatului Vasile Blaga, şeful comisiei juridice, Daniel Buda şi vicele Camerei, Ioan Olteanu, dar şi liderul UDMR, Kelemen Hunor au intrat în biroul Robertei Anastase pentru a dezbate situaţia creata de ultimele doua amendamente.
La rândul său, Buda a luat cuvântul cerând eliminarea a două litere din proiect care vizau tocmai caracterul lustrabil al foştilor de servicii şi oficii diplomatice, pe motiv că ar fi fost păstrate, "dintr-o eroare materială", de către comisie.
Deputatii au decis, prin vot, includerea foştilor procurori comunişti, la iniţiativa UDMR, in categoria persoanelor lustrabile, dar au fost eliminaţi din categoria lustrabililor foştii membri UTC şi personalul diplomatic şi consular, la iniţiativa PDL.
In forma actuala, legea prevede ca sunt lustrabile persoanele care au facut parte din guvernele Romaniei in perioada 1945-1989, de la nivel de ministri pana la secretari de stat, dar si cei din nomenclatura judeteana, cum ar fi prim-secretarii sau secretarii de judet. De asemenea, sunt lustrabili procurorii care au fost presedinti de sectii, procurori generali sau procurori generali adjuncti.
Proiectul mai prevede, printre altele, ca vor fi lustrate persoanele care au avut functii politice de conducere retribuite de PCR, in aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Roman, membrii si membrii supleanti ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de ministri, directorii de editura s.a.
Pe cine ar mai fi lovit Legea lustratiei
Potrivit simularilor interne efectuate la cererea secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, in 2010, Partidul Social-Democrat risca sa fie declarat ca lustrabil in proportie de 70% din numarul de consilierilor locali la nivel national.
De altfel, 75% din totalul consilierilor locali consideraţi lustrabili ar fi provenit de la acest partid, sfertul rămas putându-se împărţi între PDL, PNL şi restul partidelor neparlamentare.
