Pe aceeași temă
Este vorba despre cei care "cu rea-credinta sau grava neglijenta a comis una din actiunile care au condus la situatia generatoare de daune".
Astfel, proiectul va intra in dezbaterea Camerei Deputatilor, care este decizionala, in forma initiatorilor, conform HotNews..
Proiectul prevede modificarea articolului 542 din Codul de Procedura Penala precum si adaugarea unui nou alineat:
"Fapta persoanei care cu rea-credinta sau grava neglijenta a comis una din actiunile care au condus la situatia generatoare de daune constituie abuz in serviciu si se pedepseste conform art. 297 alin. (1)."
Art. 297 din Codul Penal se refera la abuzul in serviciu:
(1^1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Articolul 542 se refera la actiunea in regres si in prezent prevede astfel:
"Actiunea in regres
(1) In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala pentru vreunul dintre cazurile prevazute la art. 538 si 539, actiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi indreptata impotriva persoanei care, cu rea-credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul profesiunii.
(2) Statul trebuie sa dovedeasca in cadrul actiunii in regres, prin ordonanta procurorului sau hotarare penala definitiva, ca cel asigurat in conditiile alin. (1) a produs cu rea-credinta sau din culpa grava profesionala eroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate cauzatoare de prejudicii."
Cei de la UDMR vor modificarea lui, introducandu-se cuvantul "trebuie" in primul alineat in loc de "poate fi":
"(1) In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala pentru vreunul dintre cazurile prevazute la art. 538 si 539, actiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate TREBUIE indreptata impotriva persoanei care, cu rea-credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul profesiunii."
Proiectul contine si o serie de articole prin care se introduc prevederi ale unei directive privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, adoptata de Parlamentul European la data de 9 martie 2016, asa cum se explica in expunerea de motive.
Ce a afirmat deputatul Marton Arpad pentru PressOne referitor la articolul privind abuzul in serviciu pentru magistrati:
"Pentru toti cetatenii romani, indiferent de locul in care lucreaza, exista raspunderi disciplinare, administrative, civile, respectiv penale. Conform Statutului magistratilor, este aceeasi insiruire si pentru magistrati. Asa este prevazut in legislatia actuala. Numai ca, desi capitolul respectiv are acest titlu, de a avea o raspundere din cele patru categorii, cand cititi articolele separat - pentru ce actiune cum plateste, cel penal lipseste. Exista posibilitatea teoretica de raspundere penala, numai ca, textual, aceasta raspundere penala nu se mai regaseste.
Normal este, conform articolului actual din Codul Penal pentru abuzul in serviciu, ca acest articol sa se refere inclusiv la magistrati, dar, in cel mai rau caz, persoana este indepartata din magistratura. Nu raspunde penal.
Un medic raspunde penal, un profesor raspunde penal. Daca a stat cineva degeaba 10 ani in inchisoare, procurorul si judecatorul care sunt vinovati nu platesc deloc".
Parlamentarii UDMR au cerut ca proiectul sa fie dezbatut in procedura de urgenta.
Ce alte prevederi adauga acest proiect la Codul de Procedura Penala, in baza acestei Directive, modificandu-se 9 articole:
"Inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare definitive, declaratiile publice si deciziile oficiale provenind de la autoritatile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca si cum acestea ar fi fost condamnate."
"Exercitarea dreptului de a nu da nici o declaratie pe parcursul procesului penal nu poate fi utilizata impotriva suspectului sau inculpatului intr-o etapa ulterioara a procedurii si nu poate fi utilizata la coroborarea faptelor."
"Exercitarea dreptului de a nu da nicio declaratie pe parcusul procesului penal nu poate fi utilizata impotriva inculpatului intr-o etapa ulterioara a procedurii si nu poate fi utilizata la coroborarea faptelor."
"Suspectul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, nefiind obligat sa isi dovedeaza nevinovatia respectiv are dreptul de a nu se autoincrimina si de anu coopera in cadrul oricarei proceduri penale."
"Exercitarea dreptului de a nu se autoincrimina sau a dreptului de a nu coopera nu poate fi utilizata impotriva suspectului sau inculpatului intr-o etapa ulterioara a procedurii penale si nu poate fi utilizata la coroborarea faptelor."
"Persoana poate fi condamnata in lipsa numai daca a fost citata legal pentru fiecare faza a judecatii sau a intrat prin alte mijloace oficiale in posesia unor informatii cu privire la locul si data procesului, a fost informata despre posibilitatea pronuntarii unei hotarai in lipsa, precum si daca a fost reprezentata de un avocat ales sau desemnat din oficiu si a beneficiat de aparare corespunzatoare in cadrul procesului."
.png)
