Pe aceeași temă
Liderii statelor UE vor încerca miercuri, la reuniunea Consiliului European, să ajungă la un acord privind asumarea unui angajament în sensul implementării schimbului automat de date privind sursele de venit ale cetăţenilor, măsură care a întâmpinat în trecut opoziţia Austriei şi Luxemburgului. De asemenea, şefii de stat şi de guvern vor discuta despre politica energetică a UE, una dintre principalele preocupări fiind nivelul ridicat al facturilor.
Tot în domeniul fiscalităţii, liderii UE ar urma să solicite Comisiei Europene (CE) să înceapă negocierile cu ţările terţe în vederea extinderii cooperării în materie de taxare.
Implementarea unor astfel de decizii pare însă să necesite timp, întrucât nu există încă un acord în privinţa ridicării secretului bancar. Unele state membre, precum Austria şi Luxemburg, apreciază că, dacă se doreşte o astfel de măsură, aceasta ar trebui să fie acceptată la nivel internaţional.
Un oficial german de rang înalt citat de EUobserver a declarat însă că se aşteaptă ca Austria şi Luxemburg să sprijine iniţiativa privind combaterea evaziunii fiscale. Oficialul citat a subliniat în acest sens că este semnificativ faptul că miniştrii de finanţe din cele două state au susţinut săptămâna trecută, la Consiliul ECOFIN, decizia de a acorda mandat CE pentru a iniţia negocieri cu ţările terţe privind schimbul automat de date cu Elveţia, Andorra, Liechtenstein, Monaco şi San Marino. 'Dacă sunt de acord cu schimburile automate de date între UE şi aceste cinci ţări, asta implică faptul că vor participa la schimbul automat de date în UE. Altfel nu ar avea sens', a apreciat sursa citată de EUobserver.
Între timp, oficialii UE de la Bruxelles şi-au exprimat şi ei speranţa de a obţine 'o oarecare mişcare' din partea Austriei şi Luxemburgului.
Mandatul asupra căruia s-a convenit săptămâna trecută reprezintă un 'progres semnificativ', dar statele UE tot trebuie să îşi intensifice eforturile pentru a ajunge la un acord asupra Directivei UE privind impozitarea veniturilor din economii, a declarat marţi ministrul de externe irlandez Eamon Gilmore.
Comisarul european pentru afaceri instituţionale, Maros Sefcovic, a afirmat la rândul său că este foarte bine că miniştrii de finanţe au convenit asupra unui mandat, 'dar testul real este dacă putem obţine un progres rapid asupra directivei privind impozitarea veniturilor din economie', blocată de Austria şi Luxemburg.
În contextul în care, în Austria, urmează să aibă loc alegeri generale în septembrie, principalele două partide austriece din coaliţia aflată la guvernare - social-democraţii cancelarului Werner Faymann şi conservatorii ministrului de finanţe Maria Fekter - nu au ajuns încă la un acord în privinţa susţinerii directivei.
Luxemburgul a anunţat între timp că va participa la schimbul automat de informaţii din 2015, deşi săptămâna trecută a susţinut poziţia Austriei. Marţi, ducatul şi-a reiterat poziţia şi în relaţia cu SUA, angajându-se să schimbe informaţii privind conturile deţinute de cetăţeni americani sau rezidenţi din 2015. 'Luxemburg doreşte ca aceleaşi condiţii să se aplice tuturor centrelor financiare şi să vadă că schimbul automat de informaţii este acceptat ca standard internaţional', a afirmat ministrul luxemburghez de finanţe, Luc Frieden.
Preşedintele CE, José Manuel Barroso, a recomandat, marţi, statelor membre ale UE să generalizeze schimbul de date pentru toate formele de venituri, ca măsură de accelerare a luptei contra fraudei şi evaziunii fiscale. Miercuri 'voi recomanda un angajament politic asupra unui principiu foarte simplu: de la 1 ianuarie 2015, UE ar trebui să aibă un schimb automat de informaţii pentru toate formele de venituri', a declarat Barroso în dezbaterea pregătitoare a summitului UE din Parlamentul European. Dispozitivul ar urma să includă şi persoanele fizice şi capitalurile şi nu doar salariile şi pensiile. Barroso a reamintit că pierderea cauzată de fraudă şi evaziune fiscală este estimată la circa 1.000 de miliarde de euro pe an, adică 'aproape dublul deficitelor combinate ale statelor membre ale UE'.
Summitul liderilor UE ar urma, de asemenea, să răspundă unui triplu obiectiv în domeniul energiei: să garanteze preţuri accesibile pentru consumatori, să reducă factura importurilor şi să asigure o producţie internă continuă.
Facturile pentru electricitate au devenit de luni de zile unul dintre cele mai importante puncte ale dezbaterii privind opţiunile energetice ale UE.
'Europa riscă să devină singurul continent din lume care depinde de energia importată. În 2035, dependenţa noastră va fi mai mare de 80% şi acest lucru va avea consecinţe pentru competitivitatea firmelor noastre', a avertizat preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy.
'UE plăteşte în fiecare zi o factură de 1 miliard de euro pentru importurile sale de petrol', a apreciat la rândul său comisarul european pentru schimbări climatice, Connie Hedegaard.
Statelor europene li se cere în cursul acestui summit să treacă peste interesele lor naţionale, adesea contradictorii, pentru a mobiliza investiţiile considerabile necesare dezvoltării surselor proprii de energie, construcţiei de noi capacităţi de producţie şi dezvoltării de interconexiuni pentru a asigura livrarea gazului şi a electricităţii.
'Vom avea nevoie de 1.000 de miliarde de investiţii până în 2020', a mai spus Herman Van Rompuy.
Nu s-a ajuns însă la un acord în acest sens, care este dificil în special pentru statele intrate în recesiune, constrânse să realizeze economii bugetare drastice pentru a reduce gradul de îndatorare şi de a ţine sub control deficitul public. De altfel, proiectul de concluzie nu menţionează cifre, notează France Presse.
Acordul privind bugetul european pentru perioada 2014-2020 s-a realizat cu preţul reducerilor din propunerea Comisiei Europene pentru cofinanţarea proiectelor de infrastructură, Mecanismul Conectarea Europei fiind unul dintre programele cele mai afectate de diminuări ale alocărilor.
Proiectul de concluzii obţinut de AFP menţionează că fiecare stat îşi determină compoziţia mixului său energetic şi că ţările trebuie să-şi informeze partenerii privind marile decizii energetice naţionale susceptibile să aibă un impact asupra pieţei în general sau a altor state membre. Solicitarea pare să vizeze decizia unilaterală a Germaniei din 2011 de a renunţa la energia nucleară.
De asemenea, dezvoltarea energiilor regenerabile va continua, dar ţinând cont de raportul cost-eficacitate şi de integrarea lor în piaţa europeană de electricitate. UE s-a angajat ca să asigure 20% din consumul său din energii regenerabile până în 2020, dar există voci care critică energia eoliană şi cea solară, denunţând producţia intermitentă şi imposibilitatea stocărilor.
În acest context o nouă sursă de energie s-a impus în dezbatere, respectiv exploatarea gazului şi petrolului de şist. Exploatarea acestei resurse în SUA asigură un avantaj considerabil industriei americane, care beneficiază de un preţ al gazului de trei ori inferior celui european, subliniază un document pregătit de Franţa pentru acest summit.
Exploatarea gazului de şist prin tehnica controversată a fracturării hidraulice divizează însă statele membre. Mai multe ţări, precum Polonia, Lituania, Ungaria, România, Spania şi Marea Britanie doresc să exploateze această resursă, în timp ce altele nu iau în calcul o astfel de opţiune, notează agenţia de presă franceză.
De altfel proiectul de concluzii al Consiliului European nu recomandă o anumită decizie în chestiunea în cauză, dar insistă asupra unei 'exploatări sustenabile şi sigure a surselor energetice naţionale'.
'Dacă statele vor să exploateze gazul de şist o pot face. Alegerea privind mixul lor energetic le aparţine. Dar toţi experţii susţin că preţurile nu vor fi niciodată cele din SUA', a avertizat Connie Hedegaard.
La rândul său, comisarul european pentru mediu, Janez Potocnick, a atras atenţia, într-un discurs susţinut la Cracovia, că 'analizele arată că exploatarea gazului de şist în UE nu va reduce dependenţa faţă de importurile de gaz'
sursa: agerpres.ro
