Lidia Barbulescu a fost desemnata de CSM pentru presedintia Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a desemnat-o cu majoritate de voturi, pe Lidia Bărbulescu pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), numirea urmând să fie făcută de şeful statului. Şeful statului nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere menţionate decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.




Candidaturile celor cinci judecători la postul de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie, rămas vacant din septembrie în urma pensionării lui Nicolae Popa, au fost discutate şi analizate azi, la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).




Cei cinci candidaţi au fost: Lidia Bărbulescu, Gabriela Victoria Bârsan, Elena Cârcei, Dănuţ Cornoiu şi Ilie Iulian Dragomir, toţi judecători la instanţa supremă şi aspiranţi la statutul de şef al Puterii Judecătoreşti.



Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că judecătorul Dănuţ Cornoiu de la secţia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) nu îndeplineşte condiţiile pentru a candida la funcţia de şef al acestei instanţe, întrucât în ultimii trei ani acesta a fost sancţionat disciplinar. Dănuţ Cornoiu a făcut obiectul unor cercetări disciplinare privind revendicarea unui imobil naţionalizat în care locuiau părinţii fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei. CSM a decis chiar excluderea din magistratură, hotărâre ce a fost contestată la instanţa supremă care a stabilit în final sancţionarea cu 15% din salariu pe o perioadă de trei luni. Timp de patru ani, Cornoiu a fost membru al CSM.  În 30 septembrie 2009, în urma tragerii la sorţi, Dănuţ Cornoiu a fost desemnat membru al Biroului Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale.




Lidia Bărbulescu are 54 de ani şi este, din septembrie, preşedinte interimar al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în locul lui Nicolae Popa. Bărbulescu a fost timp de nouă ani judecător la Slatina. În 2001, a fost promovată la Curtea Supremă şi numită vicepreşedinte începând cu 1 aprilie 2003. Este membru al Consiliului Suprem al Magistraturii din 2004.  În perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2009, Lidia Bărbulescu a fost preşedinte al CSM. Împotriva ei a votat procurorul general Laura Codruţa Kovesi.




Ajunsă la conducerea CSM în 2008, Bărbulescu a pledat pentru condiţionarea dezvăluirii datelor profesionale din dosarele foştilor magistraţi de avizul CSM. Demersul a venit în contextul scandalului generat de numirea Noricai Nicolai în funcţia de ministru al justiţiei şi de dezvăluirile din trecutul ei profesional făcute de preşedintele Traian Băsescu.




Lidia Bărbulescu a cerut publicarea pe site-ul Camerei Deputaţilor a referatului prin care se cerea urmărirea penală a lui Adrian Năstase, şi a criticat în mai multe rânduri profesionalismului procurorilor şi modul în care aceştia instrumentează dosarele. Procurorii au acuzat-o că se exprimă public fără a se informa şi că  decredibilizează justiţiei.




Lidia Bărbulescu a mai afirmat că numirea în funcţie a procurorilor şefi trebuie făcută de CSM, şi nu de preşedintele României. Ea şi-a susţinut poziţia  chiar şi după ce Curtea Constituţională a decis că prerogativa numirii în funcţie a procurorilor şefi trebuie să rămână în sarcina preşedintelui, potrivit Constituţiei. 

 



Lidia Bărbulescu a avut un conflict şi cu fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, care a plecat de la o solicitare formulată de Macovei, în 2005 când aceasta a cerut CSM să constate că Bărbulescu ocupă ilegal funcţia de vicepreşedinte al instanţei supreme. În octombrie 2005, Lidia Bărbulescu a fost acuzată de trafic de influenţă. Monica Macovei a acuzat-o pe Bărbulescu că a făcut presiuni pentru modificarea regulamentului examenului de admitere la Institutul National de Criminologie (INC), pe care urma să-l susţină şi fiica ei, Alina Bărbulescu.





Lidia Bărbulescu a susţinut în cadrul audierii în faţa membrilor CSM că obiectivul major este unificarea jurisprudenţei la nivel naţional, permiţând oricărei persoane să-şi estimeze şansele de a câştiga un proces.





"Lipsa unei jurisprudenţe unificate şi clare rămâne pentru mine un aspect de preocupare pentru certitudinea şi transparenţa actului de justiţie şi ca o condiţie esenţială a accesului la jurisprudenţă. Este nevoie de o mobilizare sporită a judecătorilor, magistraţilor asistenţi, grefierilor pentru realizarea calităţii actului de justiţie", a subliniat judecătoarea Lidia Bărbulescu.





În exercitarea atribuţiilor de conducere a instanţei supreme, Lidia Bărbulescu îşi propune "ca probleme de conţinut" sprijinirea judecătorilor ICCJ şi a magistraţilor asistenţi în perfecţionarea lor profesională.