Pe aceeași temă
Liviu Dragnea nu a stat mai mult de 20 de minute la DNA. La ieșire, Dragnea a spus că a fost chemat în calitate de suspect. E vorba despre dosarul fostei sale soții, Bombonica Prodan, urmărită penal pentru abuz în serviciu, potrivit Digi 24. DNA îl acuză pe Dragnea, în acest caz, de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual, fapte presupus comise din postura de șef al Consiliului Județean Teleorman și președinte al PSD Teleorman.
DNA susține că:
“În perioada iulie 2006 - decembrie 2012, suspectul Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al organizației județene a unui partid politic, cu intenție, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții.
În realitate cele două persoane și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a partidului politic al cărui președinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă. Această conduită infracțională a fost de natură să aducă persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite, respectiv plata drepturilor salariale în cuantum total de 91.362 lei precum și operarea în carnetul de muncă a vechimii în muncă corespunzătoare”.
La sfârșitul lunii martie, DNA o acuza pe fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, de abuz în serviciu. Procurorii sustin ca Bombonica Dragnea, in timp ce ocupa functiile de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului și familiei și de șef serviciu Secretariat din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, ar fi trecut cu vederea faptul ca doua angajate nu veneau la serviciu, dar continuau sa-si incaseze salariul. Procurorii o acuza pe Bombonica Dragnea ca stia ca acestea nu se prezentau la munca, in perioada 2008-2010, dar nu le-a sanctionat.
Argumentele DNA:
"Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații:
ALESU FLOAREA, la data faptelor director general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman și DUMITRU JENICA, la data faptelor șef Serviciu Resurse Umane, Juridic și Contencios din cadrul aceleiași instituții, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
- instigare la fals intelectual, în formă continuată,
BALABAN CONSTANTIN CLAUDIU, la data faptei șef al Complexului de servicii destinate copilului și familiei din mun. Alexandria și BOBOC REMUS IONUȚ, la data faptei șef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic și Aprovizionare din cadrul D.G.A.S.P.C. Teleorman, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată,
De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecta
PRODANA (fostă Dragnea) BOMBONICA, coordonator al Complexului de servicii destinate copilului și familiei și șef serviciu Secretariat din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, la data comiterii faptei, sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Din ordonanțele întocmite de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora:
În perioada iulie 2006 – 2013, inculpatele Alesu Floarea și Dumitru Jenica, în calitățile menționate mai sus, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, au dispus în mod ilegal menținerea în funcții și implicit plata drepturilor salariale pentru un număr de patru angajați din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman. Aceasta, în condițiile în care cunoșteau faptul că, deși cei patru au figurat în mod scriptic ca angajați în cadrul instituției respective, ei nu s-au prezentat efectiv la serviciu și nu au prestat vreo activitate.
Cei patru angajați au fost menținuți pe statul de funcții ale instituției, încasând astfel lunar sume necuvenite în cuantum total de peste 150.000 lei, prejudiciind astfel bugetul de stat și bugetul local.
În același context, în intervalul ianuarie – mai 2014, în scopul justificării salarizării activității a două dintre persoanele respective, inculpatele Alesu Floarea și Dumitru Jenica i-au determinat, direct și indirect, pe subordonații lor Balaban Constantin Claudiu și Boboc Remus Ionuț să falsifice diferite înscrisuri (pontaje lunare, state de plată, condici de prezență, fișe de prezență colective, rapoarte de activitate, rapoarte de evaluare, precum și alte documente justificative) cunoscând că, în acest fel, au fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul justificării doar scriptice a activității acestora.
În perioadele 3 martie - 1 august 2008 și 3 iulie 2009 – 1 august 2010, suspecta Prodana Bombonica, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului și familiei și în calitate de șef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu știință atribuțiilor de serviciu, deși a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcția de referent la instituțiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu și nu au respectat prevederile contractului individual de muncă și fișa postului, nu a întreprins nici un demers de sancționare a persoanelor respective.
Această conduită a permis celor două angajate să își încaseze în mod necuvenit drepturile salariale aferente perioadelor menționate.
Inculpaților și suspectei li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.
Precizăm că inculpata Alesu Floarea a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupție cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. (comunicat 1314/VIII/3 din 19 septembrie 2014 ).
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție".
Dragnea și dosarul Referendumului
Liviu Dragnea nu e la primul dosar penal. În mai 2015, șeful PSD a fost condamnat de un complet de trei judecători de la Înalta Curte la un an de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de trei ani. Alte câteva zeci de inculpați au fost achitați sau condamnați la închisoare cu suspendare. Vorbim aici despre dosarul în care procurorii îl acuză pe Dragnea că ar fi instrumentat fraudarea referendumului pentru demiterea fostului președinte Băsescu, organizat în vara lui 2012.
În context, Liviu Dragnea a ținut să paseze o parte din responsabilitate asupra voluntarilor care lucrau în sediul de campanie al PSD la momentul referendumului. Una dintre acuzațiile procurorilor face referire la faptul că, în calitatea sa de secretar general al partidului de la acel moment, Liviu Dragnea a trimis organizațiilor județene PSD o adresă prin care solicita organizarea unei tombole cu premii la care să participe alegătorii care au votat la referendum.
Ulterior acelui moment, susține DNA, Dragnea ar fi dat dispoziții pentru o nouă adresă prin care să fie anulată prima adresă. Despre această acuzație Dragnea a spus că a aflat de adresă numai după ce a studiat un registru aflat la partid, dar el nu știa cine a avut inițiativa de a întocmi adresa respectivă și nici cine a trimis-o în teritoriu. Prin urmare, spunea el, a cerut trimiterea unei noi adrese prin care prima să fie anulată.
"Am avut o discutie cu mai multi membri din staff-ul de campanie. Concluzia a fost ca tineri voluntari, care au lucrat in sediul de campanie si care veneau cu tot felul de idei, ar fi conceput si trimis adresa. La intrebarea mea cum au avut acces la sistemul informatic si cum au trimis adresa cu semnatura mea scanata pe ea, au raspuns ca sistemul informatic era accesibil multora din sediul de campanie.
Nu era un sistem informatic cu protectie foarte mare. Recunosc ca nu am dat atunci multa importanta acestui fapt. A doua zi, am anulat acea adresa, gandindu-ma ca nu poate avea efecte. Orice eventuala greseala a fost reparata. (...) In echipa de campanie, care era fluctuanta, erau in jur de 30-35 oameni, iar in secretariatul general lucrau 14-15 oameni. Nu era o persoana care sa se ocupe de corespondenta cu cei din teritoriu, pentru ca volumul de lucru era foarte mare. Dupa ce s-a declansat ancheta la DNA, care a dus la acest proces, mi-ar fi fost imposibil sa cred ca cineva va mai recunoaste sau isi va aminti ca a expediat acea adresa", a afirmat liderul PSD.
