Pe aceeași temă
Constituirea completului de judecată din care a făcut parte judecătoarea Alina Ghica de la Curtea de apel București care a anulat pe 23 noiembrie completurile de cinci judecători de la înalta Curte este suspectată de nelegalitate.
Macovei a solicitat CSM să precizeze şi care a fost situaţia excepţională care a determinat schimbarea membrilor completului de judecată la Curtea de Apel Bucureşti şi introducerea judecătoarei Alina Ghica, vicepreşedinte cu delegaţie a CAB, prietenă cu Lia Savonea (cel mai influent membru CSM şi fostă preşedintă a CAB). În plus, Ghica a fost preşedinte al CSM în 2012, în tandem cu Oana Schimdt Hăineală, actualul şef al Corpului de control al ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.
Scrisoarea integrală transmisă CSM de către Monica Macovei:
“Doamnă Preşedinte,
Situaţia semnalată în mass-media, referitoare la decizia Curţii de Apel Bucureşti de a anula Hotărârea nr.137/08.11.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Colegiul de Conducere prin care au fost trase la sorţi completurile de cinci judecători şi de a suspenda executarea Hotărârii ICCJ până la soluţionarea definitivă a cauzei, este de natură să creeze suspiciuni în legătură cu modul în care s-a constituit completul de judecată la nivelul Curţii de Apel Bucureşti şi să pună în discuţie respectarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii de către conducerea CAB.
De aceea, solicit CSM, ca garant al respectării independenţei justiţiei, să verifice în ce măsură constituirea completului de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti, care a judecat în data de 23 noiembrie 2018, a respectat prevederile legale şi Hotărârea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Solicit CSM să precizeze care a fost situaţia excepţională (conform art. 19 alin. j din Hotărârea CSM nr.1375/2015), care a determinat schimbarea membrilor completului de judecată la Curtea de Apel Bucureşti.
Concret, informaţiile prezentate de mass-media arată:
Conducerea secţiei a VIII-a a propus-o pe judecătoarea Alina Ghica să îl înlocuiască pe judecătorul Vasile Bîcu, cu doar două zile înainte de şedinţa de judecată. Colegiul de conducere al Curţii de Apel a aprobat această schimbare, desemnând-o manual pe dna judecător Alina Ghica, deşi nu se afla pe lista celor 13 judecători de permanenţă pentru ziua de vineri, 23 noiembrie 2018. Nu sunt informaţii publice privind motivul pentru care judecătorul desemnat iniţial, dl Vasile Bîcu, a fost schimbat din complet.
Hotărârea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti prevede la art.110, alin. 7 că : «Planificarea de permanenţă se face pentru fiecare zi. Incidentele procedurale se soluţionează, de regulă, în ziua în care au fost invocate. Întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate », iar la alin. 8 că : « În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, desemnaţi conform alin. (4) şi (6), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal».
Tot astfel, potrivit art. 19, alin.h – j, Colegiul de conducere: «stabileşte, la începutul anului, compunerea completelor de judecată şi, acolo unde este cazul, asistenţii judiciari ce fac parte din aceste complete, urmărind asigurarea continuităţii acestora; aprobă parametrii de configurare a completelor de judecată în aplicaţia ECRIS, la propunerea preşedinţilor de secţii sau, după caz, a preşedintelui instanţei; aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată şi a asistenţilor judiciari, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta».
Stimată doamnă Preşedinte,
O situaţie care generează suspiciuni în legătură cu modul în care se înfăptuieşte justiţia, ca serviciu public, nu este în interesul Consiliului Superior al Magistraturii şi al sistemului judiciar, în general. CSM nu îşi poate permite să ignore astfel de suspiciuni apărute în spaţiul public, dacă obiectivele sale sunt garantarea independenţei justiţiei şi creşterea încrederii în actul de justiţie.
Consiliul Superior al Magistraturii are astfel obligaţia de a verifica şi prezenta răspunsuri clare şi ferme opiniei publice în legătură cu situaţia descrisă mai sus de la Curtea de Apel Bucureşti.
Această solicitare nu este în niciun fel o imixtiune cu actul de justiţie, ci o solicitare de verificare şi clarificare faţă de opinia publică a unei situaţii care a creat suspiciuni, tocmai pentru menţinerea încrederii în justiţie”, este scrisoarea Monicăi Macovei către CSM.
