Pe aceeași temă
După ce ambasadorul Ucrainei a mers luni la Ministerul Afacerilor Externe pentru explicații după postarea Ministerului Infrastructurii de la Kiev privind adâncirea canalul Bâstroe, MAE a precizat într-un comunicat de presă că, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia.
„Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, luni, 20 februarie 2023, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota. În cadrul discuției, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).
Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Partea română a evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene. MAE a reamintit că, în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze.
Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop”, se arată în comunicatul MAE.
România vrea să verifice lucrările efectuate de Ucraina
„Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite pe întreaga albie a brațului Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005.
MAE a arătat în cadrul întâlnirii că un astfel de acord al părții ucrainene va contribui la clarificarea aspectelor anterior menționate, precum și la asigurarea deplină a încrederii între cele două părți - ca parteneri și state vecine apropiate, care împărtășesc aceleași valori. MAE reiterează, în acest context, faptul că verificarea pe teren a informațiilor tehnice specifice nu se află în competențele MAE, care nu are structuri teritoriale și nici specializare în materie. Ministerul Afacerilor Externe consideră că este absolut necesar ca aceste chestiuni să fie lămurite cât mai rapid și sigur de către autoritățile române competente”, mai spune MAE.
Ucraina n-a răspuns încă la cererea României
„Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei.
Partea ucraineană a indicat, de asemenea, că necesitatea asigurării navigabilității pe brațul Chilia și capacitarea porturilor fluviale ale acestui stat (în mod particular a portului Izmail) a survenit în contextul blocadei instituite de Rusia asupra portului Odesa. Partea ucraineană a exprimat deplina deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic, în scopul clarificării tuturor elementelor de interes și stabilirii cooperării în cadrul acestui proiect cu luarea în considerare a intereselor ambelor părți, inclusiv a celor deduse din necesitatea protejării mediului Deltei Dunării. În acest scop, partea ucraineană a propus organizarea în perioada următoare a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state”, mai precizează comunicatul de presă al MAE.
MAE reamintește că ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziției părții ucrainene. MAE reiterează, de asemenea, că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora. Totodată, MAE a solicitat la 15 februarie informații de specialitate din partea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). În urma acestor solicitări, MAE nu a primit până în prezent informări din partea acestor autorități aflate în subordinea altor ministere de resort din care să rezulte că partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire.
De asemenea, MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe”.
Ciolacu: Vom face apel la toate convențiile internaționale
„România nu permite sub nicio formă distrugerea Deltei Dunării! Lucrările de pe Canalul Bâstroe trebuie să înceteze ACUM! Statul și poporul român au fost solidari și au ajutat, la greu, Ucraina. Poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării”, transmite liderul PSD.
„Vreau să fiu foarte clar: minciunile, manipulările și minimalizarea problemei trebuie să înceteze! Autoritățile române trebuie să ia decizii rapide pentru ca lucrările de pe Bâstroe să înceteze imediat și situația să revină la normal. Vom face apel la toate convențiile internaționale, bilaterale și la toate forurile pentru cauza Deltei Dunării! Ne vom proteja, cu toate forțele, moștenirea generațiilor următoare”,a mai dat asigurări Ciolacu.
PSD cere autorităților de la Kiev să reia colaborarea bilaterală onestă și să oprească imediat dragarea de mare adâncime pe Canalul Bâstroe, potrivit unui comunicat de presă, citat de Mediafax.
„PSD cere autorităților de la Kiev să reia colaborarea bilaterală onestă și să oprească imediat dragarea de mare adâncime pe Canalul Bâstroe! Adâncirea fără precedent a Canalului, până la 8-10 metri, pentru a face posibilă navigația navelor de mare capacitate, modifică dramatic debitul și circulația apei, cu efecte fatale asupra biodiversității Deltei Dunării. România s-a dovedit un vecin și partener onest. A primit milioane de refugiați ucraineni, le-a asigurat casă, masă, locuri de muncă pentru adulți și școală pentru copii. A facilitat exportul grânelor ucrainene, cu mari eforturi și costuri considerabile. A asigurat sprijin internațional și suport în toate modurile posibile pentru ca Ucraina să reziste în fața invaziei rusești”, transmit social-democrații.
PSD arată că „ Ucraina a avut și va avea în România un aliat pe care se poate bizui”.
„Și, tocmai de aceea, cu atât mai mult este datoare să protejeze această relație bilaterală. PSD n-a avut și nu are nicio șovăială să apere Delta Dunării, bun inestimabil al întregii umanități. De aceea, încă de săptămâna trecută, a tras primul semnal de alarmă, prin ministrul Transporturilor și Infrastructurii, prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu. Mai mult, astăzi PSD a cerut în mod oficial Comisiei Europene, prin europarlamentarul Victor Negrescu, să se pronunțe asupra acțiunii unilaterale a Ucrainei care ignoră convențiile și acordurile internaționale la care este parte. În egală măsură, PSD solicită tuturor autorităților române să se manifeste cu convingere și fermitate pentru apărarea și protejarea patrimoniului de importanță universală al Deltei Dunării. Suntem cu toții datori să prevenim producerea unei catastrofe ireversibile și să transmitem intactă generațiilor viitoare moștenirea unică a miracolului naturii de la gurile Dunării”, se menționează în finalul comunicatului.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FCiolacuMarcel%2Fposts%2Fpfbid0KQXLNybK4rLrMQA4aAYe7nCHwWyRRgz5BFw8wvSQZpha5aZpZngMMXXaPGYg1Ehkl&show_text=true&width=500" width="500" height="233" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share"></iframe>
