Pe aceeași temă
Într-un comunicat de presă, Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție arată că „este inadmisibil” ca efectele unei decizii pronunțate în majoritate de o curte constituțională a unui stat pretins democratic „să încalce în atare mod drepturile și interesele legitime ale unui procuror”.
Astfel, după decizia CEDO în cazul Kovesi, este o măsură de bun simț ca „toți factorii responsabili de condamnarea dură suferită de România să-și asume consecințele acțiunilor lor și să se retragă din funcțiile publice deținute”, se mai arată într-un comunicat.
Forumul Judecătorilor și Inițiativa pentru Justiție sunt de părere că soluția Curții Europene a Drepturilor Omului pune în discuție necesitatea revizuirii legislației privind desemnarea judecătorilor Curții Constituționale a României, dar și a unora dintre competențele și procedurile derulate de acest organism constituțional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat, marți, câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curții Constituționale, care l-a obligat pe șeful statului să o demită.
CEDO a stabilit că fostei șefe a Direcției Naționale Anticorupție i-a fost încălcat dreptul de a merge în instanță pentru a se apăra, drept garantat de articolul 6 § 1 din Convenție.
Totodată, instanța europeană îi dă dreptate Laurei Codruța Kovesi în privința dreptului la liberă exprimare a opiniilor, pornind de la acuzația fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, care a notat în raportul care a stat la baza revocării că fosta șefă a DNA și-a încălcat atribuțiile făcând declarații presei internaționale.
Comunicatul celor două asociații de magistrați:
„Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție au luat act de hotărârea pronunțată astăzi în cauza Kövesi c. României (cererea nr. 3594/19), prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art.6 par.1 (dreptul la un proces echitabil), precum și încălcarea art.10 (libertatea de exprimare) din Convenție.
Curtea a concluzionat că statul pârât a afectat esența dreptului de acces al reclamantei la o instanță, din cauza limitărilor specifice pentru o analiză judiciară a cauzei (contestarea motivelor pentru care a fost revocată din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție), impuse prin Decizia Curții Constituționale nr.358 din 30 mai 2018 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre ministrul justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte.
De asemenea, Curtea a apreciat în sensul încălcării dreptului la libertatea de exprimare al reclamantei, revocarea reprezentând o ingerință în exercitarea acestui drept, procedura fiind derulată după ce doamna procuror a criticat propunerile legislative de modificare a ”legilor justiției”, din perspectiva consecințelor asupra sistemului judiciar și independenței acestuia, precum și, în special, asupra luptei împotriva corupției.
Curtea a constatat că revocarea reclamantei și motivele invocate pentru a o justifica erau cu greu compatibile cu importanța deosebită ce trebuie acordată menținerii independenței sistemului judiciar. Dată fiind gravitatea sa, măsura a avut un „efect de descurajare” față de participarea procurorilor și a judecătorilor la dezbaterile publice privind reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, privind toate aspectele referitoare la independența justiției.
Neîndoielnic, pronunțarea acestei hotărâri istorice este de natură să întărească independența sistemului judiciar, independența procurorilor, dar și să încurajeze participarea magistraților la dezbaterile privind independența și modernizarea justiție în România.
Totodată, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului face necesar ca toți factorii responsabili de condamnarea dură suferită de România să-și asume consecințele acțiunilor lor și să se retragă din funcțiile publice deținute.
Este inadmisibil ca efectele unei decizii pronunțate în majoritate de o curte constituțională a unui stat pretins democratic să încalce în atare mod drepturile și interesele legitime ale unui procuror, dar și independența justiției, aspecte reținute astăzi de CEDO, mai ales în contextul în care toate organismele europene și internaționale relevante au constatat în ultimii ani reculul statului de drept în România.
Soluția Curții Europene a Drepturilor Omului pune în discuție necesitatea revizuirii legislației privind desemnarea judecătorilor Curții Constituționale a României, dar și a unora dintre competențele și procedurile derulate de acest organism constituțional, având în vedere și numeroasele trimiteri preliminare aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.
De asemenea, se impune imediat revizuirea cadrului legislativ pentru numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, în vederea limitării competențelor puterii executive și întăririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, așa cum Comisia de la Veneția, Comisia Europeană sau GRECO au solicitat succesiv în ultimii ani”
