Magistrații țin cu dinții de pensiile speciale și acuză CE de„ipocrizie și iresponsabilitate”

Într-o scrisoare deschisă trimisă șefei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și comisarului european pentru justiție Didier Reynders cele patru asociații ale magistraților se plâng că s-a negociat reformarea sistemului de pensii cu Guvernul României, nu cu sistemul judiciar, și acuză Bruxellesul de „ipocrizie și iresponsabilitate”.

Asociațiile semnatare sunt:

• Asociația Magistraților din România (AMR) condusă de Andreea Ciucă,

• Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) – Dana Gîrbovan,

• Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) – Florica Roman,

• Asociația Procurorilor din România (APR) – Elena Iordache.

Cele patru asociații semnatare solicită Comisiei Europene „să ceară Guvernului României să suspende imediat așa-zisa reformă a pensiilor de serviciu ale magistraților, o reformă complet netransparentă și iresponsabilă, care, potrivit unor surse guvernamentale, ar fi fost avizată de Comisia Europeană”.

„Această așa-zisă «reformă» subminează total independența și funcționalitatea sistemului judiciar. Sute de judecători au plecat deja în ultimele 12 luni, iar peste 1.100 de posturi judiciare sunt în prezent neocupate. Întregul sistem este pe punctul de a se prăbuși din cauza volumului de muncă copleșitor și a numărului insuficient de judecători, la care se adaugă amenințările continue la adresa statutului nostru, ca urmare a «reformelor» aprobate de Comisia Europeană. Acest lucru trebuie oprit imediat!”, se arată în scrisoarea deschisă.

În document se menționează că, în data de 29 mai 2023 a fost propusă de coaliția de guvernare o listă de amendamente care modifică în mod „fundamental, inacceptabil, intempestiv și complet netransparent” proiectul de lege pentru modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, aflat în prezent în dezbatere parlamentară finală în Camera Deputaților.

Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului spre adoptare la începutul anului 2023, într-o formă avizată pozitiv cu observații de către Consiliul Superior al Magistraturii și aprobată de Senat la 29 martie 2023. După ce a trecut de prima cameră sesizată, proiectul de lege a fost trimis spre adoptare la Camera Deputaților, iar în cursul lunii aprilie nu par să fi fost inițiate discuții privind eventuale modificări.

„La sfârșitul lunii aprilie, au apărut public o serie de amendamente ale coaliției de guvernare care modificau complet proiectul inițial, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și condițiile de pensionare. Aceste amendamente, au declarat reprezentanții guvernului, au fost NEGOCIATE ȘI CONVENITE cu Comisia Europeană.

Dacă afirmațiile sunt adevărate, o astfel de metodă netransparentă și neloială de «negociere» între Guvern și Comisia Europeană privind statutul magistraților români este inacceptabilă, demonstrând ipocrizia și iresponsabilitatea Comisiei în relația cu sistemul judiciar din România”, susțin cele patru asociații.

Acestea amintesc Comisiei Europene că, în mod constant, în rapoartele sale adoptate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), a solicitat României să asigure „transparența și predictibilitatea procesului legislativ privind legislația referitoare la reforma judiciară” și să ia în considerare în mod serios opinia corpului de magistrați. În raportul din noiembrie 2017 al Comisiei Europene privind MCV, aceasta a reiterat și a subliniat ideea că „va fi esențială capacitatea Guvernului și a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv în ceea ce privește legile justiției”.

Semnatarii scrisorii deschise susțin că legea privind pensiile de serviciu ale magistraților este parte integrantă a statutului acestora și este reglementată tocmai de legile justiției.

„Este inacceptabil și revoltător faptul că acum Comisia Europeană nu numai că aprobă, dar participă activ la negocieri ascunse cu partidele politice cu privire la statutul magistraților.

Cerem Comisiei Europene să își asume întreaga responsabilitate pentru situația dezastruoasă în care se află în prezent sistemul judiciar, confruntat cu o criză gravă de resurse umane, și să oprească imediat această așa-zisă «reformă».

Orice modificare substanțială a statutului magistraților ar trebui să se facă în condiții de stabilitate în sistem, mai ales în ceea ce privește resursele umane, stabilitatea și atractivitatea carierei judiciare”, se arată în scrisoare.

În aceasta se menționează că, în prezent, sistemul judiciar se confruntă cu cea mai gravă și prelungită criză de personal de la aderarea României la Uniunea Europeană. În ultimii cinci ani, a avut loc un adevărat exod al magistraților, dublat de o scădere vizibilă a numărului de absolvenți de drept bine pregătiți care doresc să intre în sistemul judiciar.

„Motivul acestei crize fără precedent este tocmai instabilitatea statutului magistraților, inclusiv amenințarea perpetuă cu desființarea pensiei de serviciu, iar lovitura dată acum cu sprijinul și inițiativa directă a Comisiei Europene va arunca sistemul judiciar în haos”, mai afirmă cele patru asociații.

Potrivit acestora, există deja 1.129 de posturi de judecători vacante, iar instanțele funcționează cu un deficit sever de personal, volumul de muncă suplimentar fiind preluat de judecătorii în activitate. Situația este la fel de gravă și la parchete, unde deficitul de procurori este de 861. În același timp, interesul pentru o carieră judiciară a scăzut în mod constant în ultimii ani. De exemplu, în 2022, din 580 de posturi oferite pentru a fi ocupate, 141 au rămas neocupate, chiar dacă nota de admitere necesară pentru a deveni magistrat a scăzut la șase din zece, de la opt din zece în ultimii ani.

„Negocierile purtate de Comisia Europeană cu Guvernul României ignoră interesul statului român de a avea un sistem judiciar puternic și magistrați respectați, așa cum reiese din nerespectarea opiniilor și argumentelor unanime exprimate de judecătorii români prin Adunările Generale desfășurate la toate instanțele din România în noiembrie 2022.

Aceste rezoluții au solicitat în unanimitate ca orice creștere a vârstei de pensionare să fie implementată în condiții de stabilitate, fără a afecta judecătorii în funcție, și să fie corelată cu îmbunătățirea volumului de muncă și a condițiilor de muncă.

Modificările aduse la solicitarea Comisiei Europene nu numai că ignoră voința întregului corp de magistrați, dar o sfidează prin stabilirea unor reguli care încalcă grosolan cerințele impuse, inclusiv de jurisprudența CJUE, în ceea ce privește predictibilitatea (un judecător care ar fi îndeplinit condițiile de pensionare peste un an o va putea face acum abia peste zece ani, de exemplu), egalitatea de tratament (un judecător cu aceeași vechime în magistratură nu va putea ieși la pensie în aceleași condiții ca un coleg cu aceeași vechime, dar mai în vârstă), precum și standardele europene privind modul de calcul al condițiilor de pensionare.

Mai grav, acțiunea Comisiei Europene pune sistemul în situația în care va trebui să funcționeze în următorii ani cu un corp decimat de magistrați epuizați și descurajați, fără nicio speranță că generațiile tinere de profesioniști ai dreptului vor fi tentate să se alăture sistemului.

Invocarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca justificare pentru astfel de așa-zise reforme este inacceptabilă.

Statutul judecătorilor și procurorilor este reglementat de Constituția României, de legile organice și de standardele internaționale. Un acord negociat politic între Comisia Europeană și diferite partide politice românești nu poate trece niciodată peste aceste norme legale, iar condiționarea alocării de fonduri către țări în detrimentul compromiterii independenței și bunei funcționări a sistemului judiciar este revoltătoare.

Acțiunile Comisiei Europene au dus la proteste unanime în cadrul instanțelor. La 30 mai 2023, instanțele au respins cu fermitate modificările propuse la proiectul de lege privind pensiile de serviciu. Mai mult, unele instanțe au inițiat deja proteste, iar majoritatea instanțelor au anunțat că vor recurge și la toate formele legale de protest dacă aceste modificări nu vor fi retrase.

În concluzie, solicităm cu fermitate Comisiei Europene să îndemne Guvernul României să suspende orice măsuri legislative legate de pensiile de serviciu. Aceste chestiuni trebuie regândite în condiții de normalitate și stabilitate în ceea ce privește resursele umane, cu consultarea loială a autorității judecătorești de către Guvern și Parlament în cadrul acestor proceduri.

Cu toate acestea, solicităm Comisiei Europene să recunoască faptul că negocierea statutului nostru cu partidele politice românești fără consultarea corespunzătoare a instanțelor, parchetelor și asociațiilor profesionale ale magistraților semnifică o nerespectare inacceptabilă a independenței sistemului judiciar din România. Independența noastră nu ar trebui să fie folosită ca monedă de schimb în negocierile cu guvernul român”, se mai arată în scrisoare.