Marea epurare. Dacă OUG lui Toader se aplică retroactiv, DNA ramâne fără procurori

Laurentiu Gheorghe | 17.10.2018

Ordonanța lui Tudorel Toader, emisă în ședința de guvern de luni desființează practic DNA. Modificările aduse legilor Justiției pune mari probleme funcționării parchetelor pentru că schimbă tot: regulile de numire, de detașare, cerințele de vechime, nu se mai știe ce procurori își vor continua activitatea și cine nu.

Pe aceeași temă

 

 

 

Practic, niciun procuror de la DNA nu îndeplinește cerințele ordonanței lui Toader și ar trebui să plece imediat cu intrarea în vigoare pentru că la art. 87 din Legea 304 modificată de ordonanța de urgență se specifică:

 

"Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs sustinut in fata Sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii."

 

În cazul procurorilor de la DIICOT apare o diferențiere de substanță: nu mai este necesar concurs ci doar interviu, ceea ce corespunde cu actuala legislație.

 

Însă la DNA niciun procuror nu a dat concurs pe post ci doar interviu, conform legislației în vigoare până la inovația lui Toader.

 

De data aceasta, Tudorel Toader și-a luat toată măsurile de precauție că DNA nu va mai funcționa o perioadă îndelungată și a introdus articolul 7 în ordonanță care introduce retroactivitatea măsurilor propuse de el:

 

"Procurorii care, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, isi desfasoara activitatea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Directiei Nationale Anticoruptie, precum si in cadrul celorlalte parchete, raman in functie in cadrul acestora, numai daca indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare".

 

 

La aceste aberații legislative introduse de PSD-ALDE cu mâna lui Tudorel Toader, profesioniștii din domeniu au reacționat imediat după publicarea în Monitorul Oficial a ordonanței date pentru salvarea lui Dragnea.

 

DNA a trimis un punct de vedere Consiliului Superior al Magistraturii în care atrage atenția că noile reguli de vechime impuse procurorilor anticorupție nu pot fi aplicate retroactiv deoarece s-ar încălca Constituția.

 

Doar dacă s-ar aplica imediat această prevedere, de la DNA ar trebui să plece 34 de procurori se arată în punctul de vedere transmis CSM. Prevederile sunt atât de neclare,încât dacă se va exclude din vechime și perioada în care aceștia au fost auditori în justiție pe perioada Institutului Național al Magistraturii, vor mai pleca din DNA alți 23 de procurori, avertizează procurorul-șef DNA, Anca Jurma.

 

„Astfel, după publicarea OUG în Monitorul Oficial, DNA va pierde 57 din 150 de procurori, adică aproape 40% din totalul lor. Surse din cadrul direcției au declarat pentru G4Media.ro că impactul asupra activității instituției este, de fapt, mult mai mare, având în vedere că procurorii vizați de OUG sunt cei tineri, operativi – ceea ce înseamnă că vor pleca 57 din cei 100 de procurori care lucrează efectiv dosare, adică DNA va pierde aproape 60% din forța de muncă efectivă doar în cazul aplicării noilor condiții de vechime.

 

Tudorel Toader a majorat arbitrar de la opt ani la 10 ani condiția pentru ca un procuror să ocupe un post la DNA

 

Cele mai relevante fragmente din punctul de vedere trimis de DNA către CSM

 

”(…) În cazul aplicării acestui articol, 34 de procurori din cadrul direcției, din care 24 numiți și 10 delegați, vor fi afectați de dispozițiile art. VII mai sus menționat (…) În cazul excluderii perioadei cât procurorii au avut calitatea de auditor de justiție din vechimea necesară numirii în cadrul direcției în afara celor 34 de procurori care au vechimea sub 10 ani, încă 23 de procurori, din care un delegat, ar avea vechime sub 10 ani”

 

”Dispozițiile tranzitorii din art. 5 al Legii nr. 207/2018 mai sus citate sunt în acord cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituție potrivit căruia “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. În plus, dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. 5 din Legea nr. 207/2018, au caracter de normă specială, față de dispozițiile art. VII din proiectul OUG, având în vedere caracterul expres al primelor în raport cu caracterul general al celor din urmă. Dacă art. VII al OUG pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției se interpretează în sensul că procurorii numiți la DNA pot fi revocați din funcție întrucât nu ar mai îndeplini condițiile potrivit legii noi (care impune alte condiții de vechime), ar fi o veritabilă retroactivare a legii, ceea ce înseamnă nerespectarea dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Constituție, or legiuitorul este obligat ca în activitatea de legiferare să respecte principiul neretroactivității legii (cu singura excepție permisă cea a legii penale sau contravenționale mai favorabile) și ar fi încălcat totodată principiul stabilității procurorilor consfințit în art. 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată”, se mai arată în documentul semnat și înaintat către CSM de Anca Jurma, procurorul-șef al DNA.

 

”Trebuie precizat că numirea procurorilor în cadrul DNA nu este echivalentă cu o promovare, date fiind și dispozițiile art. 87 alin. 9 (“La data încetării activității în cadrul DNA, procurorul revine la parchetul de unde provine”) și art. 87 alin. 91 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, care prevede că de la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul DNA își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției”.

 

OUG spune că de joi încolo nu pot fi menținuți în funcție la PICCJ, DNA și DIICOT procurorii care nu mai îndeplinesc noile condiții – acestea se referă la vechime, la concurs pentru DNA și la faptul că perioada cât magistratul a fost la INM nu se mai recunoaște drept vechime pentru promovare.  Aici sunt mai multe discuții:

 

Judecătorul Cristi Danileț face o radiografie a OUG care modifică legile Justiției, în care se arată că de joi încolo nu mai pot fi menținuți procurorii care nu îndeplinesc noile condiții referitoare la vechime, concurs DNA, excluderea perioadei cât a fost la INM din calculul vechimei:

 

  • nu cred că problema este cu privire la interviu vs. concurs, pentru că selectarea procurorilor la DNA este în urma unor candidaturi și a unei proceduri de selecție, ca urmare este tot un concurs deși legea nu îl denumea până acum așa;
  • cine nu are 10 ani vechime ca procuror nu mai poate rămâne la PICCJ. Am arătat mai sus că până miercuri puteai ajunge la PICCJ cu 8 ani vechime și  de joi ar trebui minimum 10 ani. Or, la PICCJ se ajunge cu delegația (temporar pe 6 luni) sau prin concurs. E anormal că treci de concurs potrivit condițiilor pe care le îndeplineai la data înscrierii, ca apoi după ce ai fost promovat să îți pierzi dreptul astfel câștigat;
  • cine nu are 10 ani vechime ca procuror nu mai poate rămâne la DNA și DIICOT. În primul rând că OUG nu a avut la bază un studiu de impact pentru a vedea câți procurori sunt în această situație. Se vorbește că ar fi vorba de 40-50 de procurori, ceea ce înseamnă o treime din procurorii DNA. Adică acei procurori să se întoarcă acasă (unii având contracte de locuit și fiind mutați cu familiile), iar dosarele lucrate de ei vor trebui transferate altor procurori care și așa sunt supraîncărcați. Asta va însemna că se va prelungi mult durata de soluționare a unor dosare de mare corupție. Între timp ar trebui făcută procedura se selecție pentru noi procurori. Umplerea acestui gol cred că nu poate fi făcută mai repede de 2-3 ani, când cei care acum vor pleca vor reveni, împlinind între timp vechimea necesară;
  • rămâne în discuție dacă perioada de la INM este inclusă în vechime: vechea legea spune că da, noua lege că de acum încolo, ba. Dar dacă pentru procurorii actuali se ia în calcul această perioadă, numai CSM poate spune acest lucru. Opinia mea la prima vedere este că nu;
  • toate actele îndeplinite în cauzele penale de către procurori, până miercuri inclusiv, rămân valabile. Dar de joi încolo trebuie efectuate doar de procurorii care îndeplinesc condițiile din noile reglementări.

 

Tot Cristi Danileț identifică cinci soluții pentru a ataca OUG 92 și a bloca intrarrea acesteia în vigoare pentru a nu paraliza sistemul judiciar din România:


1. Guvernul să dea OUG 93 prin care să abroge OUG 92. OUG de azi e atât de dezastruoasă pentru sistem, încât nu poate fi menținută. Guvernul însuși poate să revină asupra ei. A făcut-o și annul trecut cu OUG 13, abrogată prin OUG 14.



2. Avocatul Poporului să sesizeze CCR. Așa a făcut într-o altă speță care a dus la emiterea deciziei CCR 1221/2008, când Avocatul Poporului a invocat: „Prin emiterea OUG 136/2008, Guvernul încearcă să se situeze „într-o poziţie opusă şi conflictuală cu Parlamentul” care, în cadrul celor trei puteri, „are o poziţie primordială”, înfăptuind funcţia legislativă şi gestionând procesul decizional. Funcţia executivă realizată de Guvern este în mod evident subordonată şi controlată de Parlament, rolul acestuia fiind acela de „a executa legile”, iar „nu de a obstrucţiona aplicarea lor”. În aceste condiţii, ordonanţa criticată „se prezintă ca un refuz explicit al Guvernului de a aplica şi executa legea votată de către Parlament şi promulgată de Preşedintele României. Prin aceasta se încalcă comportamentul constituţional loial, comportament care rezultă din principiul separaţiei şi echilibrului puterilor”.



3. Parlamentul să respingă OUG. Potrivit procedurii, ordonanța trebuia comunicată ieri sau cel târziu astăzi către Parlament pentru a o aproba sau a o respinge. Parlamentul va putea în regim de urgență să respingă ordonanța. Dar între timp ea își va produce efectele.



4. Președintele să sesizeze CCR. El poate să invoce conflict constituțional între autorități: pe de o parte Guvernul și-a arogat atribuții legislative, pe de altă parte Guvernul afectează în mod grav funcționarea unei instituții fundamentale a statului, cum este Ministerul Public.

 

5. Procurorii să conteste încetarea mandatelor. Procurorii ale căror mandate se vor încheia din cauza OUG 92 vor putea să atace în justiție actul administrativ prin care se va dispune eliberarea lor din funcție, iar în justiție să invoce excepția de neconstituționalitate a OUG. Nu mă îndoiesc că vor avea câștig de cauză. Dar această procedură ia enorm de mult timp.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22