Pe aceeași temă
Marii deponenţi la principala bancă din Cipru ar putea fi obligaţi să accepte pierderi de până la 60%, mult mai mult decât s-a estimat iniţial în cadrul pachetului de salvare european pentru a salva ţara de la faliment, au declarat sâmbătă oficiali, citaţi de Associated Press şi agenţia CNA.
Depozitele de peste 100.000 de euro /128.000 dolari/ la Bank of Cyprus /Trapeza Kyprou/ vor pierde 37,5% din bani ce vor fi convertiţi în acţiuni bancare, potrivit unui comunicat al băncii centrale.
Într-un al doilea raid asupra acestor conturi, deponenţii ar putea pierde de asemenea încă până la 22,5%, în funcţie de ceea ce experţii determină că este necesar pentru a sprijini rezervele băncii. Experţii vor avea la dispoziţie în acest sens 90 de zile.
Restul de 40% din depozitele mari la Bank of Cyprus vor fi "îngheţate temporar din motive de lichidităţi", dar continuând să acumuleze nivelurile existente de interes, plus alte 10%, a mai declarat banca centrală.
Economiile convertite în acţiuni bancare ar permite, teoretic, deponenţilor să-şi recupereze în cele din urmă pierderile. Dar acţiunile deţin în prezent o valoare mică şi este incert când anume acţiunile vor recâştiga o valoare egală cu pierderile deponenţilor, notează AP.
Legile de urgenţă adoptate săptămâna trecută permit autorităţilor cipriote să ia aceste măsuri.
Ministrul cipriot al finanţelor Michalis Sarris a declarat că măsurile au fost luate pentru a pune Bank of Cyprus pe o bază solidă.
"Am suferit o lovitură serioasă, fără îndoială... dar acum avem o bancă ce este reformată şi gata să-şi asume rolul în economia cipriotă", a declarat el, citat de agenţia de stat Cyprus News Agency /CNA/.
Analiştii au afirmat sâmbătă că impunerea de pierderi mai mari clienţilor la Bank of Cyprus ar restrânge în continuare afacerile deja paralizate, în timp ce Ciprul încearcă să-şi reconstruiască sectorul bancar în schimbul pachetului de salvare internaţional.
Sofronis Clerides, profesor de economie la Universitatea din Cipru, a declarat: "Cele mai multe prejudicii vor fi făcute afacerilor ce au avut banii în bancă" pentru a plăti furnizorii şi angajaţii. "E destulă diferenţă între o pierdere de 30% şi o pierdere de 60%". Cu afacerile paralizate, Ciprul ar putea fi tras în jos într-o recesiune şi mai profundă, a notat el.
Europa a cerut ca marii deponenţi ai primelor două principale bănci din Cipru - Bank of Cyprus şi Laiki Bank /Popular Bank/ să accepte pierderi pentru a plăti salvarea ţării de 16 miliarde de euro /20,5 miliarde dolari/. Toate depozitele de până la 100.000 sunt sigure, ceea ce înseamnă că un deponent cu 500.000 de euro în bancă va suferi pierderi doar pe restul de 400.000, notează AP.
Oficialii ciprioţi au declarat anterior că marii deponenţi la Laiki - care va fi absorbită de Bank of Cyprus - ar putea pierde până la 80%. Dar potrivit acestora, conturile mari la Bank of Cyprus ar pierde doar 30 la 40%.
Întrebat despre anunţul de sâmbătă, Antonis Ellinas, de la departamentul de ştiinţe politice la Universitatea din Cipru, a prezis că şomajul, în prezent de 15%, va trece "probabil prin acoperiş" în următorii câţiva ani.
Există de asemenea îngrijorarea că marii deponenţi - inclusiv mulţi ruşi bogaţi - îşi vor lua banii şi vor pleca rapid din insulă imediat ce restricţiile de capital impuse de autorităţile cipriote pe tranzacţiile bancare pentru a preveni o astfel de posibilitate sunt ridicate în aproximativ o lună.
Sarris, ministrul de finanţe, a mai anunţat că sucursalele din străinătate ale Bank of Cyprus şi Laiki Bank, ca cele din Marea Britanie, Rusia, Ucraina şi România, vor fi în cele din urmă vândute. De asemenea, el a mai spus că ciprioţii vor căuta noi pieţe, cum ar fi China şi ţările arabe, menţinând în acelaşi timp relaţii de afaceri bune cu ruşii, "în ciuda amărăciunii lor".
Sursa: Romania libera
