Pe aceeași temă
Guvernatorul Băncii Italiei, Mario Draghi, va prelua, marţi, funcţia de preşedinte al Băncii Comerciale Europene şi va deveni al doilea cel mai puternic şef de bancă centrală din lume, potrivit Bloomberg, citat de Mediafax.
Mario Draghi va deveni, astfel, "paznicul-şef" al euro şi al economiei formate din 17 ţări europene, victimă a crizei datoriilor suverane pe care politicienii fac eforturi să o rezolve. Ca preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), acesta va fi al doilea cel mai puternic şef de bancă centrală din lume, după Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale a SUA (Fed), şi un personaj cheie în planurile de a restabili încrederea investitorilor în zona euro.
"Va fi un botez de foc pentru Draghi. Este greu să fii preşedinte al BCE în orice situaţie, dar mai ales în timpul unei crize majore", a spus Nick Kounis, şef al diviziei de cercetare macro la ABN Amro Amsterdam.
În timp ce unele guverne vor privi către Draghi pentru a le sprijini prin continuarea programului de achiziţii de obligaţiuni şi, posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, Draghi trebuie să conducă un consiliu al guvernatorilor BCE divizat în privinţa a ceea ce poate face banca fără să-şi compromită independenţa sau scopul de a menţine stabilitatea preţurilor.
Ca semn al presiunilor exercitate asupra lui Draghi, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat că a vorbit cu acesta săptămâna trecută şi că este "convins" că BCE va continua să cumpere obligaţiuni suverane pentru a sprijini costurile de finanţare ale unor state.
Înaintea summit-ului G20 din această săptămână, statele europene, de la Grecia la Italia, se află sub presiune pentru a-şi pune în ordine finanţele şi pentru a stopa criza datoriilor, care ameninţă economia mondială.
În timp ce liderii zonei euro şi-au sporit arsenalul de lupta împotriva crizei financiare săptămâna trecută, lipsa detaliilor referitoare la modul în care vor fi sporite resursele financiare ale Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară sau implementarea unei reduceri a datoriilor Greciei către investitori privaţi ar putea genera nelinişte în următoarea perioadă.
