Pe aceeași temă
Noul preşedinte al Parlamentului European (PE) este germanul Martin Schulz, liderul grupului socialist din parlament, ales prin vot de 387 de deputati europeni.
Schulz a fost declarat preşedinte al Parlamentului European după primul tur de scrutin, întrunind majoritatea calificată a voturilor.
Martin Schulz a fost propus la preşedinţia PE de grupul Social-Democrat (S&D), însă a fost susţinut şi votat şi de popularii din Partidul Popular European (PPE), ca urmare a unei înţelegeri dintre cele două grupuri.
PPE şi S&D au convenit, printr-un acord informal, în 2009, la începutul actualului mandat, să îşi împartă preşedinţia Parlamentului European, cele două grupuri deţinând majoritatea confortabilă.
Grupul PPE, care a deţinut doi ani şi jumătate preşedinţia PE prin Jerzy Buzek, nu a avut candidat la alegerile de marţi.
La funcţia de preşedinte al PE au mai candidat Diana Wallis, susţinută de grupul ALDE, care a întrunit 141 voturi, şi conservatorul Nirj Deva, care a obţinut 142 voturi, iar 29 de voturi au fost declarate nule.
Schulz va deţine preşedinţia PE doi ani şi jumătate, până la alegerile europarlamentare din vara anului 2014.
Martin Schulz este un om politic german, membru al Parlamentului European în perioada 1999-2004 din partea partidului Social Democratic German.
Schulz a devenit cunoscut în 2003, după ce premierul italian Silvio Berlusconi l-a asemănat cu un gardian al unei tabere de concentrare naziste, o insultă ce a generat o vie polemică în presa internaţională. La puţin timp după aceea, Schultz a devenit preşedinte al grupului socialiştilor, fiind cunoscut pentru un stil de dezbatere agresiv.
A avut încă de la început o poziţie foarte fermă în cazul Adrian Severin, cerându-i europarlamentarului român să plece din grup şi să-şi dea demisia din PE, după scandalul „Mită contra amendamente". „Null toleranz", a strigat Schulz în momentul în care au cerut colegilor eurodeputaţi să accepte excluderea din partid.
În plus, Schulz susţine intrarea României în Schengen. Relaţiile româno - germane ar putea fi mai bune, a spus el.
„Sfatul meu pentru germani este să aibă mai multă încredere în români, iar pentru români să evite orice ar putea duce la creşterea neîncrederii. Cazuri ca Adrian Severin sunt contraproductive. Severin nu era un nimeni, ci un reprezentant de nivel înalt al ţării", a declarat Schulz într-un interviu pentru „Adevărul Europa".
