Pe aceeași temă
Medicul de terapie intensivă Radu Țincu, de la Spitalul Floreasca, spune că, de la o zi la alta sistemul medical românesc se apropie periculos de mult de limita la care nu va mai putea primi noi pacienți.
Spitalul Sfântul Pantelimon tratează cazuri de Covid-19 de doar o lună. Iar acum 10 zile anunța că jumătate dintre medicii de la ATI s-au infectat cu noul coronavirus.
Imaginile de acolo au venit la o zi după cele de la Institutul Matei Balș, unde pacienții pentru care nu mai este loc în saloane sunt tratați pe holul camerei de gardă.
Radu Țincu, medic ATI: "Cel mai important este ce capacitate are spitalul. Nu mă interesează indicii epidemiologici, dacă oamenii mor în fața spitalului. Va trebui să-i corelăm cu capacitatea sistemului sanitar de a-i prelua. Am văzut imaginile de la Balș din hol, peste trei săptămâni o să le vedem în curte și ulterior pe strada de lângă spital. Nu putem merge până în acel punct".
Medicul Radu Țincu a explicat la Digi24 de ce România se află în fruntea clasamentului european în legătură cu mortalitatea pacienților COVID. Numărul mare de decese de la ATI este cauzat de patologiile cronice, netratate în prealabil, cu care vin bolnavii din țara noastră în comparație cu afecțiunile mult mai ușoare ale pacienților din statele europene.
Un alt aspect ține și de performanța sistemului sanitar de la noi care lasă de dorit.
Radu Țincu, medic ATI la Spitalul Floreasca: "Trebuie spus care e mortalitatea europeană. Ea variază între 60 și 80%, dar e modelată de capacitatea fiecărei țări de a gestiona. Văd doi factori. Patologiile cronice asociate. Toți vârstnicii din Europa au, dar severitatea și modul în care au fost îngrijiți diferă. Un bolnav cu hipertensiune care nu merge doi ani la medic se va degrada mult mai repede decât unul care merge lunar sau la trei luni pentru evaluările periodice.
Alt aspect ține de sistemul sanitar. Perspectiva este diferită. Cu cât vom ajunge mai repede la capacitatea maximă a sistemului sanitar, ceea ce se întâmplă, cu atât mortalitatea va crește, pentru că bolnavii vor aștepta mai mult pentru a fi preluați și vor fi mult mai degradați.
Dacă discutăm de performanța sistemului sanitar discutăm de două aspecte: spitale vechi, spitale supraaglomerate de pacienți, în care nu se pot implementa circuite funcționale și este evident că vom avea secundar infecții nosocomiale. Discutăm și de un deficit de personal medical. Acesta este foarte real și se va reflecta în calitatea actului medical. Dacă zece pacienți ATI sunt îngrijiți de două asistente sunt îngrijiți într-un fel, dacă vor fi îngrijiți de zece, vor fi în alt fel".
foto Mihai Ștefan Diaconu
