Pe aceeași temă
Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii (BEI) constată, într-un interviu acordat Gandul, că în România „campania electorală deja a început”, atrăgând atenţia asupra derapajelor care pot apărea în anul electoral 2014.
În plus, fostul reprezentant al României la FMI admite că autorităţile ar trebui să ţină cont de prevederile Codului Fiscal care stabilesc că orice modificare de taxe şi impozite trebuie făcută prin lege, promovată, de regulă, cu şase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.
„Anul 2014 este un an electoral şi vedem de pe acum faptul că deja campania electorală a început. Mă uit şi eu din când la televizor şi văd acest lucru. Există poziţii, puncte de vedere care sunt foarte bune, dar politica fiscal bugetară trebuie să fie una coerentă şi care să conducă la două lucruri cumulative, la consolidare fiscală şi la predictibilitate”, atrage atenţia Mihai Tănăsescu, în interviul pentru Gandul,
El avertizează că anul electoral 2014 nu trebuie să aducă o schimbare de sens în politica fiscală şi bugetară.
Despre taxa pe stâlp: „Din păcate, încă avem multe excepţii în Codul Fiscal”
„Cred că pregătirea bugetului pe 2014 - aşa cum a fost ea anunţată de curând, pe care o văd ca pe o politică fiscală bugetară prudentă cu o continuitate a consolidării fiscale, dar cu o alocare mai mare de resurse către investiţii, către noi proiecte - arată un tip de comportament care poate să creeze o anumită stabilitate în perioada următoare”, susţine Tănăsescu, adăugând că o continuitate a politicilor prudente trebuie să fie "un must", un lucru foarte important pentru autorităţi în 2014.
Tănăsescu a vorbit şi despre impactul noilor măsuri anunţate de Guvern. Deşi spune că un calcul aritmetic simplu ar duce la concluzia că introducerea de noi accize la carburanţi şi indexarea accizei cu inflaţia vor conduce la creşteri de preţuri la combustibili, vicepreşedintele român al BEI este convins că acest lucru nu ar trebui neapărat să aibă loc. "Există rezerve în cadrul fiecărei companii ca o astfel de măsură să nu conducă neapărat la o creştere de preţuri”, crede Tănăsescu.
Referindu-se la măsura anunţată privind introducerea de taxe pe construcţii speciale, Tănăsescu spune că „din păcate, încă avem multe excepţii în Codul Fiscal, iar gradual acestea trebuie eliminate. Altfel vom avea un Cod Fiscal care îi avantajează pe unii şi dezavantajează pe alţii”.
O creştere a salariului minim pe economie, de la 800 la 900 de lei, anul viitor, în două tranşe, este văzută ca având un rol important, însă pe de altă parte el atrage atenţia la posibila scumpire a costului cu forţa de muncă în mediul privat, ceea ce ar scădea competitivitatea firmelor. "Creşterea salariului minim poate să ducă la o stabilitate a forţei de muncă, dar în acelaşi timp trebuie să fim foarte atenţi ca această creştere să nu conducă la o creştere în lanţ a anvelopei salariale la nivel global în mediul privat", atrage atenţia Tănăsescu.
Totodată, în ceea ce priveşte posibila scădere a CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, măsură preconizată pentru semestrul al doilea din 2014, vicepreşedintele BEI susţine că „este o măsură foarte bună" , motivând că ea „poate conduce la o uşurare a companiilor, a mediului de afaceri, poate să creeze mai multă flexibilitate pe piaţa muncii”. Totuşi, această măsură trebuie studiată atent, pentru a nu avea un efect de bumerang.
„În comparaţie cu alte ţări din zonă, România va avea o creştere puternică”
Tănăsescu, fost ministru de Finanţe în perioada 2000-2004, se arată convins că anul 2013 va fi unul „foarte bun” pentru economia României, iar în 2014 economia românească îşi va continua trendul pozitiv al creşterii economice.
„Anul acesta România va înregistra o creştere economică de peste 2%, ceea ce în comparaţie cu alte ţări din zonă şi din zona euro este o creştere puternică. Exporturile au avut o componentă importantă, dar şi agricultura a avut rol important în acest trend crescător al economiei româneşti în 2013”, se arată optimist Mihai Tănăsescu.
Articol integral in Gandul
