Pe aceeași temă
Ministerul Justiţiei are în administrare un mic RA-APPS compus din 89 de locuinţe, scrie Gandul. În apartamentele ministerului sunt cazaţi pentru chirii modice judecătorii şi procurorii din Bucureşti care nu deţin locuinţe proprietate personală. Ministerul a secretizat lista chiriaşilor pe motiv că aceste detalii ar ”ţine de viaţa personală”. Victor Ponta a iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care aceste locuinţe sunt reparate din chiriile încasate.
Potrivit Gandul, Ministerul Justiţiei are în proprietate sau în administrare 89 de locuinţe de serviciu, din care 25 de apartamente cu o cameră, 25 cu două camere şi 45 de locuinţe cu 4 de camere. Toate aceste apartamente se află în Bucureşti.
Rostul acestor locuinţe este ca ele să fie ocupate de magistraţi sau de funcţionari cu statut special din cadrul Ministerului Justiţiei. În 2006, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei a emis şi un regulament pentru atribuirea acestor locuinţe.
Potrivit acestui regulament, de locuinţele de la RA-APPS-ul ministerului pot beneficia judecătorii, procurorii şi angajaţii ministerului din Bucureşti care nu deţin o locuinţă proprietate personală. Cei care doresc depun o cerere la minister care este însoţită se o serie de acte care să dovedească nu au în proprietate o locuinţă. La minister există şi o comisie special constituită care analizează cererile şi împarte aceste locuinţe.
Aceste apartamente de serviciu sunt potrivit regulamentului din 2006 închiriate de minister magistraţilor. De ce magistraţii ar închiria o astfel de locuinţă? Răspunsul este destul de simplu, chiria este ridicol de mică. Astfel, potrivit unei hotărâri de guvern din 2005, chiria pentru astfel de locuinţe este de 0,8 lei/metru pătrat. Astfel, că la o locuinţă de 100 metri pătraţi chiria este de 80 de lei.
Ministerul a secretizat lista chiriaşilor
Gândul a solicitat Ministerului Justiţiei să transmită lista cu persoanele care locuiesc în astfel de locuinţe de serviciu. MJ a secretizat însă această listă cu precizarea că publicarea numelor magistraţilor care ocupă locuinţele sunt date personale care afectează viaţa privată.
”Datele personale referitoare la anumite categorii de cetăţeni pot prezenta interes public numai "în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice" (art. 14 alin. 1 din Legea 544/2001), însă informaţiile solicitate nu afectează capacitatea de exercitare a vreunei funcţii publice, intrând astfel în conţinutul noţiunii de viaţă privată, aflată sub protecţia dispoziţiilor legale menţionate mai sus, ceea ce prezintă un interes public fiind numai activitatea pe care anumite persoane o desfăşoară în cadrul unei instituţii publice”, se arată în răspunsul ministerului.
Răspunsul Ministerului Justiţiei nu se susţine deoarece ignoră principiul intersului public consfinţit chiar în actuala Constituţie. Astfel, la articolul 31 din Constituţia României se precizază următoarele: ”Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.
Mai mult, în cazul demnitarilor care locuiesc în locuinţe de serviciu, guvernul a prezentat lista cu numele acestora, suprafaţa locuinţei pe care o ocupă şi chiria pe care o plătesc, fără a preciza adresa, singura menţiune care ar fi putut aduce atingere vieţii private a acestora.
Locuinţele de serviciu reparate de minister
În aprilie, pe când era interimar la Justiţie, Victor Ponta a iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care din chiriile încasate pe locuinţele de serviciu să se execute reparaţiile acestor imobile. ”Locatarii au semnalat existenţa a numeroase probleme vizând starea tehnică şi funcţională a locuinţelor de serviciu, cum sunt: funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice, sanitare şi de încălzire; desprinderea unor porţiuni de tencuială/zidărie din faţada clădirilor; uzura elementelor de tâmplărie exterioară; degradarea învelitorii tip terasă şi altele asemenea”, se arată în nota de fundamentare.
