Pe aceeași temă
UPDATE: Guvernul discuta varianta restituirii in natura pentru dosarele depuse sau inscrise intr-un anumit termen
Ministerul Justitiei a sustinut restituirea in natura a proprietatilor nationalizate si esalonarea pe o perioada foarte lunga a despagubirilor banesti si a respins total propunerea initiala a Finantelor, care doreau limitarea la 5% din valoare, decizia finala, de plafonare la 15%, fiind una politica, scrie Mediafax, care citeaza surse guvernamentale.
"ANRP si Finantele au propus initial restituirea integrala in natura si plafonarea despagubirilor banesti la 5% din valoarea imobilelor, varianta respinsa de Ministerul Justitiei, care a sustinut, in comisia interministeriala, ca din punct de vedere legal cea mai acoperitoare formula este retrocedarea integrala in natura si esalonarea pentru o perioada lunga de timp a despagubirilor in bani, acolo unde nu se mai poate da in natura. Decizia de plafonare a tuturor despagubirilor la 15% a fost politica si a fost adoptata la cel mai inalt nivel", au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale.
Ministerul Justitiei a argumentat ca varianta restituirii in natura concomitent cu limitarea la 5% din valoare a despagubirilor in bani ar fi dus la un evident tratament discriminatoriu si a venit cu solutia ca despagubirile in bani pentru care se vor obtine decizii irevocabile sa fie achitate, esalonat, pe termene lungi, astfel incat sa nu greveze bugetul de stat.
Sursele citate au adaugat ca, dupa discutii "la nivel inalt", a fost aleasa varianta plafonarii despagubirilor la 15% din valoarea imobilelor care trebuie restituite si eliminarea posibilitatii de restituire in natura, iar toate ministerele implicate au convenit sa sustina fara nicio retinere proiectul de lege, cel putin in faza dezbaterii publice si ulterior, daca nu vor fi aduse modificari inainte de trimiterea spre aprobare in Parlament.
Potrivit acelorasi surse, miza mare a procesului nu sunt casele nationalizate, care ar fi reprezentat doar o mica parte din sumele de plata, ci despagubirile pe care statul ar putea fi obligat sa le plateasca pentru culte si minoritati.
De altfel, chiar ministrul Finantelor Publice, Bogdan Dragoi, a declarat joi ca din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul in bani al proprietatilor nationalizate, mai mult de jumatate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.
O parte importanta dintre aceste imobile au apartinut Bisericii Catolice Maghiare.
Astfel, estimarile Ministerului Finantelor arata ca pentru culte si minoritati ar fi necesar un efort bugetar pe urmatorii ani de 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei numai pentru Biserica Catolica.
Prin declaratiile de joi, ministrul Finantelor a confirmat, implicit, ca au fost discutate mai multe variante.
Intrebat de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care sa acopere sumele necesare despagubirii fostilor proprietari, Dragoi a replicat ca aceasta optiune ar fi dus la cresterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil, mai ales ca Romania s-a angajat voluntar sa respecte Pactul Fiscal.
In ceea ce priveste eliminarea restituirii in natura, Dragoi a aratat ca prin mentinerea acestei forme de despagubire s-ar fi creat un tratament discriminatoriu, intrucat persoanele care puteau recupera imobilele in natura erau despagubite integral, in timp ce pentru despagubirile in bani s-a propus limitarea la 15% din valoare.
Dragoi sustine ca estimarile pentru despagubirile acordate pe baza Legii 10/2010 si Legii 18/1991 insumeaza 31 de miliarde lei.
Despagubirea integrala in bani a fostilor proprietari ale caror case au fost nationalizate de comunisti ar costa statul 12,8 miliarde lei (2,9 miliarde euro).
In cazul restituirii exclusiv in bani, statul ar urma sa plateasca fostilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei (2,5 miliarde euro) daca nu se limiteaza despagubirile la 15% din valoarea de piata, la 20 de ani dupa aparitia Legii 18 privind fondul funciar.
De asemenea, pentru despagubirea fostilor proprietari care au detinut actiuni la societati nationalizate de comunisti, statul ar mai trebui sa platesca peste 7 miliarde de lei.
"Ajustarea fiscala, deficitul structural si pana la urma sustenabilitatea acestor plati, acestea au fost ratiunile pentru limitarea despagubirilor", a conchis Dragoi.
Fostii proprietari au fost despagubiti pana acum prin actiuni la Fondul Proprietatea, al carui capital social s-a ridicat la circa 14 miliarde lei, si prin despagubiri in bani, in limita a 500.000 de lei, din dividendele platite la stat de catre Fondul Proprietatea.
Dragoi a precizat ca Fondul Proprietatea a fost construit pe baza estimarilor realizate pana in 2004 prin analiza cererilor de restituire depuse in termenul stabilit de Legea 10/2001, care evidentiau un necesar de circa 14 miliarde de lei.
Ministrul Finantelor a afirmat ca nu are toate detaliile pentru a explica diferenta foarte mare dintre suma estimata initial si cea preconizata in prezent.
Guvernul vrea sa limiteze la 15% din valoarea reala a bunului in cazul despagubirilor care vor fi platite de stat fostilor proprietari pentru proprietatile nationalizate si sa elimine posibiliatate restituirii in natura.
De asemenea, plata se va face esalonat pe o perioada intre 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decadere si stabilit la maximum 90 zile.
Vineri, premierul Mihai Razvan Ungureanu s-a intalnit, la Guvern, cu ministrul Finantelor, Bogdan Dragoi, si cu ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, pentru noi discutii despre proiectul care limiteaza despagubirile pentru imobilele nationalizate, inainte ca documentul sa fie aprobat de Executiv.
Proiectul ar putea fi aprobat in sedinta de saptamana aceasta a Guvernului si transmis Parlamentului pentru dezbatere in procedura de urgenta, au declarat surse oficiale.
