Pe aceeași temă
Michael Fallon, ministrul britanic al Apărării, a declarat, miercuri, ca destabilizarea Tarilor Baltice este un pericol real, existand presiuni ale presedintelui Vladimir Putin asupra acestora. Fallon considera ca Putin ar putea recurge la noi forme de agresiune, la fel cum s-a intamplat in cazul Ucrainei. Ministerul britanic de Externe a publicat, miercuri, fotografii cu un nou sistem de rachete ruseşti Panţîr-S1, precizând că imaginile au fost făcute în estul Ucrainei, relateaza Mediafax.
"Sunt îngrijorat în legătură cu Putin", le-a spus Fallon jurnaliştilor de la The Times şi Daily Telegraph în timpul unui zbor către Sierra Leone, unde trupele britanice contribuie la lupta împotriva epidemiei de Ebola. "Sunt îngrijorat de presiunea lui asupra Ţărilor Baltice, de modul în care testează NATO", a precizat el. Fallon considera că NATO trebuie să fie pregătită pentru o agresiune din partea Rusiei "indiferent ce formă va lua aceasta". "NATO se pregăteşte", a adăugat el, citat de BBC News Online.
Fallon a afirmat că Rusia ar putea folosi tactici de tipul celor folosite pentru anexarea Crimeei şi în actualul conflict ucrainean. El susţine că situaţia nu este un nou Război Rece, ci mai mult decat atat: "Ai tancuri şi blindate care se plimbă la graniţa ucraineană şi ai un grănicer eston capturat şi care încă nu s-a întors", a declarat el. "Când ai avioane pilotate deasupra Canalului Mânecii, când ai submarine în Marea Nordului, mi se pare că situaţia se încălzeşte", a precizat el.
Fotografii cu sisteme de rachete ruseşti Panţîr în Ucraina, publicate de Marea Britanie
"Aşa arată un «Panţîr-S1» (SA-22 în clasificarea NATO) care nu este manevrat de armata ucraineană", anunţă Ministerul britanic de Externe.
Rachete Pantir-S1
Fotografii ar fi fost făcute pe 24 ianuarie, 4 februarie şi 5 februarie, la Şahtiorsk şi Doneţk, oraşe din estul Ucrainei."Cerem Rusiei să respecte pe deplin Acordul de la Minsk", scrie pe Twitter reprezentantul britanic la NATO, Adam Thomson.
Grupul de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Moscovei, Kievului, OSCE şi lideri separatişti proruşi din estul Ucrainei, a semnat pe 12 februarie, la Minsk, o înţelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Intelegerea prevede existenta unui armistiţiu între armata ucraineana şi separatiştii proruşi din estul ţării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părţi beligerante, retragerea armamentului greu din regiune şi un schimb de prizonieri. Armistiţiul a intrat în vigoare la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică (0.00, ora Ucrainei şi României).
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat, miercuri, Rusia să înceteze susţinerea acordată insurgenţilor ucraineni, să retragă toate forţele din estul Ucrainei şi să faciliteze respectarea Acordului de la Minsk."Îndemn Rusia să retragă toate forţele din estul Ucrainei, să nu mai susţină insurgenţii separatişti şi să respecte Acordul de la Minsk", a declarat Jens Stoltenberg în cursul unei vizite în Letonia.
Ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a acuzat încă din luna august a anului trecut Rusia că este "implicată în mod direct" în confruntările armate dintre rebelii proruşi şi forţele guvernamentale. Moscova este "de-acum implicată în mod direct în confruntări" şi şi-a trimis "sistemul de apărare antiaeriană cel mai recent, care include Panţîr-S1" în estul Ucrainei, spunea la acea vreme diplomatul american.
Sistemele de rachete Panţîr-S1 (sau SA-22 în clasificarea NATO) sunt capabile să atingă orice ţinte aeriene pe o rază de 20 de kilometri şi la o altitudine de 15 kilometri. Ele pot viza patru ţinte simultan, iar rachetele lor pot atinge o viteză de 1.300 de metri pe secundă.
CITESTE SI:
