Pe aceeași temă
România susține o 'prezență consistentă, de durată a NATO pe flancul său estic, atât timp cât va fi necesar' și își oferă sprijinul deplin pentru o prezență NATO pe teritoriul său, susținând și eforturile în acest sens ale Poloniei și țărilor baltice, a declarat miercuri, la Londra, în cadrul conferinței cu tema "Returning Home? NATO and European Security', ministrul român de externe, Titus Corlățean, relateaza Agerpres.
Șeful diplomației române a subliniat în discursul său importanța pe care România o acordă parteneriatului strategic bilateral cu Marea Britanie, care va continua să fie promovat pentru a-și dezvolta potențialul pe deplin. 'Dialogul nostru politic și parlamentar este foarte bun, și la fel este și cooperarea noastră în domeniul securității; cooperarea noastră economică a crescut și am lansat o colaborarea substanțială în domeniul energiei', a declarat Corlățean, conform textului discursului său dat publicității de MAE român.
Ministrul român a atras atenția că evoluțiile de securitate din vecinătatea estică a NATO reprezintă o preocupare serioasă pentru România, în condițiile în care 'am asistat la reapariția unui comportament internațional despre care multă vreme am crezut că nu mai există'. 'Aceste evoluții de securitate, care se desfășoară într-un mod accelerat în imediata apropiere a frontierelor noastre, au fost marcate de anexarea ilegală și nelegitimă a Crimeii de către Federația Rusă (...) precum și de acțiunile militare semnificative din estul Ucrainei care au încercat să destabilizeze această țară, cu o implicare și un sprijin constant al Federației Ruse, o încălcare flagrantă a legii internaționale', a afirmat Titus Corlățean.
El a apreciat că în prezent 'asistăm la o continuă dezvoltare de către Rusia a unui discurs și a unui pretext pentru o prezență directă în estul Ucrainei, sub pretextul unei operațiuni umanitare și, mai recent, pentru acțiuni militare deschise'. De asemenea, a mai apreciat Corlățean, nu trebuie exclusă 'posibilitatea ca armata rusă să se instaleze oficial în estul Ucrainei și să pună lumea în fața unui fapt împlinit'.
În context, el a atras atenția asupra evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre din ultimele două decenii, o 'regiune de frontieră a NATO și UE care a fost una dintre țintele ambițiilor geopolitice ale Rusiei'.
Ministrul român de externe a afirmat că lecțiile învățate în Georgia, Transnistria și Ucraina trebuie folosite și, în consecință, 'NATO și UE trebuie să acorde mai multă atenție acestei regiuni de frontieră, dacă vrem să prevenim și să dezamorsăm viitoare crize'. 'Unde noi am oferit cooperare, Rusia a răspuns cu neprietenie, ca să nu spun mai mult', a spus Corlățean, adăugând că viziunea comună de pace a Europei este astăzi supusă unei provocări.
Ministrul român de externe a subliniat că criza provocată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este 'cea mai importantă pentru securitate și stabilitate în zona euroatlantică de după războiul rece', demonstrând că Rusia a continuat să vadă în NATO un adversar și că a continuat să încerce să-și recâștige 'așa-numitele sfere de influență, în cadrul unui joc de sumă zero' .
Potrivit lui Corlățean, comunitatea internațională va trebui să se confrunte cu această realitate în anii care vin. 'Încrederea a fost zdruncinată și nu ar trebui, în niciun caz, să fim timizi în eforturile noastre de a ne asigura protecție, din preocuparea că am putea irita Rusia. Dacă Rusia vrea, poate inventa propriile provocări', a atras atenția șeful diplomației române.
În ceea ce privește viitorul summit NATO, Corlățean a spus că reuniunea trebuie să aibă în prim-plan 'apărarea colectivă, precum și creșterea capacității Alianței de a răspunde unor provocări de securitate'. 'În următoarele două zile și după aceea vom milita pentru o Alianță robustă și puternică, capabilă să-și apere membrii. În legătură cu evoluțiile de securitate din Ucraina, Alianța a demonstrat unitate și solidaritate și a acționat hotărât pentru a-și liniști aliații estici. România a beneficiat de aceste măsuri de asigurare și aș vrea să menționez în această privință vizitele periodice ale unor nave americane și franceze în Marea Neagră, precum și desfășurarea unor exerciții navale comune', a spus Titus Corlățean.
El a precizat că au fost la fel de binevenite zborurile AWACS ale NATO și exercițiile aeriene împreună cu avioanele americane F-16 și canadiene F-18 de pe teritoriul României.
Totuși, a spus șeful diplomației române 'trebuie să ne asigurăm că Alianța va da un răspuns pe termen lung și coerent'. 'Aceste provocări nu vor dispărea curând, ci vor deveni mai subtile, ambigui, deși nu mai puțin periculoase. Vorbim acum despre un război hibrid, unde acțiunile subversive, militare și nemilitare, deschise și sub acoperire, marcate de manipulare, propagandă și negări, sunt folosite pentru a ne provoca', a mai spus Corlățean.
El a adăugat că din acest motiv România susține o 'prezență consistentă, de durată a NATO pe flancul său estic, atât timp cât va fi necesar' și își oferă sprijinul deplin pentru o prezență NATO în România, susținând și eforturile în acest sens ale Poloniei și țărilor baltice.
Un alt aspect abordat în discursul său de șeful diplomației române este apărarea colectivă. 'Trebuie să menținem interoperabilitatea forțelor noastre, în contextul în care Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF) ajunge la sfârșitul mandatului său. În consecință, intensificarea exercițiilor comune, axate pe scenarii de apărare colectivă este necesară, în special pe flancul estic', a spus Corlățean, reiterând faptul că guvernul român este angajat în realizarea obiectivului de a aloca 2% din PIB până în 2017.
În același timp, Titus Corlățean a făcut apel la consolidarea legăturii transatlantice. 'Considerăm relația transatlantică fundația apărării noastre colective, care deschide calea prosperității și dezvoltării', a spus el.
Nu în ultimul rând, șeful diplomației române a reiterat sprijinul țării noastre pentru politica 'ușilor deschise' și dezvoltarea parteneriatelor. 'România a fost mereu un veritabil susținător al politicii 'ușilor deschise': am experimentat noi înșine stabilitatea și securitatea pe o asemenea politică o asigură, precum și puterea de transformare subsumată. A făcut să progreseze democrația, statul de drept, a stimulat reforma și a generat dezvoltare. Ne vom asigura că NATO și statele sale membre vor face tot posibilul pentru a sprijini, atât în termeni practici, cât și politici, statele aspirante — Georgia, Macedonia, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina — în îndeplinirea scopului comun al aderării la Alianță', a spus Titus Corlățean.
El a reiterat importanța dezvoltării dialogului politic cu partenerii, în special cu cei din regiunile de importanță strategică, precum Marea Neagră, și a susținerii partenerilor pentru consolidarea apărării lor naționale. 'Considerăm, de exemplu, că creșterea asistenței NATO pentru Republica Moldova este un efort semnificativ în prevenirea unei posibile extinderi a evoluțiilor actuale din regiune. Credem că este important ca NATO să fie alături de partenerii săi cei mai expuși riscurilor de securitate (...)', a subliniat ministrul român de externe.
