Pe aceeași temă
Summitul informal al UE începe miercuri, la Bruxelles, unde va participa si presedintele Traian Basescu. Discutiile vor avea ca subiect principal emiterea obligaţiunilor pan-europene, dar si renunţarea la politica de austeritate sustinuta de Germania în favoarea impulsionării creşterii, printr-o îndatorare mai mare, sustinuta de Franta.
Statele din zona euro ar urma să nu se mai împrumute separat, ci prin emisiuni comune, la acelaşi cost pentru toate, informeaza Evenimentul zilei, astfel incat economiile mai slabe sa nu mai aiba de suferit. Spania ar plati 6,2% pe an dobândă la titlurile de stat pe 10 ani, Italia 5,6%, iar Grecia ar plăti 30%, dacă ar fi nevoită să ia bani din piaţă. Germania s-ar putea împrumuta doar la 1,47%, la jumătate chiar şi faţă de Franţa. Dobânda unei emisiuni de obligaţiuni comune ar fi, probabil, undeva la mijloc.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltarea Economică a publicat un raport în care susţine varianta emisiunii comune de bonduri, iar directoarea FMI, Christine Lagarde, s-a declarat în favoarea acestei variante. Ultimul şi cel mai impozant partizan al ideii este preşedintele american Barack Obama, care s-a arătat îngrijorat de efectele crizei din Grecia asupra Americii şi a susţinut punerea accentului pe creştere economică, nu pe austeritate. În aceste condiţii, singurii susţinători ai poziţiei Germaniei, de continuare a masurilor de austeritate, au rămas Finlanda şi Olanda.
Eurobondurile - obligatiunile de proiect - considerate de Bruxelles ca parte a planurilor prin care se va da startul cresterii economice, reprezinta un instrument ce ar putea fi folosit incepand din acest an pana in 2014, informeaza Hotnews. Acest instrument de finantare presupune, intr-o prima faza folosirea a 230 de milioane de euro, bani UE nefolositi, plus contributia sectorului privat si a Bancii Europene pentru Investitii in viitoare proiecte majore de infrastructura. Germania nu agreaza introducerea unor instrumente "comune" in timp ce ele sunt agreate de noul lider de la Paris, Francois Hollande, care a si anuntat ca le va sustine in Consiliul European impreuna cu "aliatii" sai.
Taxa pe tranzactiile financiare care, potrivit estimarilor Comisiei Europene, ar aduce aproximativ 57 de miliarde de euro in fiecare an si, ca varianta, ar putea reduce contributia statelor membre la bugetul UE 2014 -2020 va fi si ea discutata de liderii UE. Exista mai multe state membre care nu agreaza taxarea sectorului financiar, in special Marea Britanie, astfel ca dupa primele discutii in consiliu pe aceasta tema, la nivel ministerial, gasirea unui compromis era aproape imposibila. Intre timp insa au existat voci precum Franta unde fostul presedinte Nicolas Sarkozy a precizat, in Campania electoral, ca va introduce aceasta taxare la nivel national din acest an. In paralel, la Strasbourg, eurodeputatii vor lua si ei o decizie cu privire la aplicarea acestei taxe si, potrivit propunerii deja agreate la nivelul comisiilor economice din PE, ar putea fi aplicata initial intr-un numar restrans de state membre care agreeaza aceasta variata.
Fondurile europene sunt o alta posibila resursa. Aceste resurse trebuie reorientate spre crestere, competitivitate si joburi atat din punctul de vedere al sumelor care ar ramane necheltuite la finalul actualei perioade de programare - foarte putini sustin expertii Comisiei Europene - cat si al alocarilor pentru bugetul viitor 2014 - 2020 si pentru care multe conditii vor fi schimbate.
