Pe aceeași temă
Modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală au fost adoptate marți de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz. S-au înregistrat 181 de voturi „pentru”, 83 „împotrivă” și o abținere în cazul Codului de procedură penală și de voturi 180 de voturi „pentru”, 81 „împotrivă” și 2 abțineri.
Cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaților UDMR și ai unora de la minorități, deoarece coaliția PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaților. În timpul votului pe articole, ministrul PSD al Dezvoltării, Daniel Suciu, a stat în aceeași bancă cu liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, cel care indică modul în care votează parlamentarii formațiunii. De altfel, UDMR a votat și în comisia Iordache modificările aduse de PSD și ALDE celor două Coduri penale.
Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a făcut apel către parlamentari pentru a respinge modificările la Codurile penale, considerând că acestea „favorizează corupţii în acte publice”.
„Nicio modificare nu are legătură cu problemele reale ale României, nu are legătură cu deciziile CCR, este doar un pretext pentru favorizarea infractorilor. Transmiteţi un mesaj usturător Comisiei de la Veneţia că nu vă pasă şi sunteţi singuri în ţară şi faceţi ce doriţi. Fac un apel şi de suflet, de mamă a unui copil de 11 ani, a oamenilor cinstiţi, nu vă daţi votul pentru o lege care favorizează corupţii în acte publice, descurajează orice om cinstit din ţară. Prin aceste modificări spuneţi că legea este auxiliară. PNL nu poate şi nu va vota aceste modificări. Dacă veţi obţineţi voturile necesare pentru adoptare, (…) vom contesta la CCR această nenorocită de lege care va arunca România la periferia Europei. (…) Sper că UDMR, minorităţi să nu voteze, sper că cei din ALDE nu vor vota”, a afirmat Turcan.
Deputatul Stelian Ion a anunţat că s-a încălcat procedura şi USR va invoca acest lucru în sesizarea Curţii Constituţionale.
„Invoc o încălcare de procedură flagrantă, de încălcare a art. 69 al. 2 din Regulament în sensul că raportul trebuia să ne fie pus la dispoziţie cu 3 zile înainte de vot. Ne-a fost dat cu doar 3 minute înainte de plen. Dacă se va ajunge la vot şi la adoptare, vom invoca acest motiv într-un atac la CCR”, a spus deputatul USR.
Stelian Ion a susţinut că prin aceste modificări „atacul PSD, ALDE împotriva oamenilor cinstiţi şi în favoarea infractorilor a ajuns la paroxism”.
„Puterea actuală induce în eroare, minte când spune că aceste modificări sunt cerute de CCR şi directivele europene. Nimic mai fals, majoritatea articolelor sunt introduse pentru a favoriza şeful de partid şi baroni locali. Pe lângă aceştia vor scăpa şi mulţi alţi infractori cu infracţiuni de violenţă. Comisia Europeană ne-a solicitat în cadrul MCV să nu dăm curs acestor modificări. PSD, ALDE iau numai măsuri în favoarea infractorilor. Avem o solicitare către colegii din UDMR cu instruire, care au citit aceste modificări, vă rugăm să nu fiţi complici şi să nu votaţi aceste modificări, aşa cum aţi făcut şi anul trecut. La fel facem un apel şi către minorităţile naţionale”, a fost mesajul lui Stelian Ion.
El a mai spus că adoptarea acestor modificări ar genera declanşarea procedurii de infringement împotriva României.
„Modificările au legătură cu dosarele de corupţie ale şefilor de partid şi ale baronilor locali. (…) Modificările sunt impuse de o putere care abuzează de prerogativele sale pentru a-şi proteja şefii. E trist că puneţi în pericol interesele românilor pentru a proteja şefii. (…) Asemenea atacuri nu au fost aduse în niciun regim politic”, a adăugat Stelian Ion.
Deputatul UDMR Marton Arpad a precizat că formaţiunea sa va vota proiectul Codului de procedură penală, menţionând că este vorba despre eliminarea articolelor declarate neconstituţionale de către CCR.
„Pe colegii noştri care doresc ca România să fie salvată de altcineva le-am spus să nu se preocupe de noi. În legătură cu procedura în care ne aflăm, noi nu ne aflăm în ipostaza adoptării unui proiect de lege privind Codul de procedură penală, ci ne aflăm în ipostaza în care CCR a considerat că anumite articole din acest proiect de lege sunt neconstituţionale şi decizia a fost de eliminare a tuturor acestor articole. Nu avem dreptul să aducem alte modificări substanţiale. (…) Noi vom modifica doar eliminarea articolelor neconstituţionale pentru care vom vota ‘pentru’ ”, a anunţat Marton Arpad.
În schimb, în privinţa modificărilor la Codul penal, Marton Arpad a spus că sunt unele articole care ar fi trebuit reformulate, dar UDMR nu poate vota împotriva eliminării articolelor neconstituţionale.
„În Codul penal există articole care prin formularea lor au fost găsite neconstituţionale, sunt unele articole care ar fi trebuit să fie reformulate pentru a nu rămâne cu un articol privind abuzul în serviciu neconstituţional. La fel este punctul nostru de vedere referitor la contopirea pedepselor. Noi, în loc să încercăm o reformulare a textului, am eliminat reformularea. Aici a păcătuit comisia. (…) Dar în această procedură nu putem vota împotriva eliminării textelor găsite neconstituţionale”, a subliniat Marton Arpad.
PMP nu va vota aceste modificări ale Codurilor penale, a anunţat deputatul Marius Paşcan.
„De trei ani CCR a constatat prin decizii zeci de articole neconstituţionale din Codul penal şi Codul de procedură penală şi nu v-a preocupat să le corectaţi, în schimb această ţară este de doi ani în pătimire cu aceste modificări. De ce în sărbătorile sfinte trebuie să facem aceste modificări? (…) Trebuie să aveţi cumpătare şi PMP susţine că modificările trebuie făcute în spiritul CCR, dar nu după ureche, ci în special în spiritul convenţiilor internaţionale, în special cea de la New York. A subsuma aceste modificări intereselor unor politicieni este absolut inadmisibil, ne descalifică pe noi, Parlamentul, principala instituţie a statului de drept. (…) Ne punem într-o situaţie delicată şi pentru ce? Oare merită cineva din această sală, fie el şi preşedintele Camerei, pentru a plăti ţara acest sacrificiu? PMP nu va vota aceste modificări care nu sunt legate de priorităţile reale ale României”, a afirmat Paşcan.
În replică, deputatul Eugen Nicolicea a arătat că PSD a propus eliminarea articolelor declarate neconstituţionale şi astfel la vot sunt doar articolele declarate constituţionale sau asupra cărora nu a existat nicio contestare la CCR.
„Suntem în procedură de reexaminare, potrivit mai multor decizii ale CCR se precizează că putem să discutăm doar despre articolele declarate neconstituţionale. Grupul PSD a propus eliminarea tuturor articolelor declarate neconstituţionale, fapt pentru care la vot vom avea doar articolele declarate constituţionale sau asupra cărora nu a existat nicio contestare la CCR. Atunci când CCR verifică constituţionalitatea unui act, verifică cu Constituţia, cu jurisprudenţa CEDO, cu actele internaţionale la care România este parte şi cu rapoartele Comisiei de la Veneţia. Acest proiect care a ieşit avizat pozitiv de la CCR va fi un caz care nu mai poate fi criticat nici măcar de cei răuvoitori din afară. Se încearcă criticarea de către cei care habar n-au ce vorbesc. În ceea ce priveşte experienţa profesională, unii au doi ani de urlete în Parlament şi atât”, a mai spus Nicolicea.
Comisia specială parlamentară pe domeniul justiţiei a aprobat, marţi, rapoartele la proiectele de modificare a Codurilor penale în forma adoptată de Senat, nefiind acceptat niciun amendament al Opoziţiei.
”Cred că mâine (miercuri – n. red.) la ora 12:00 va fi și votul final astfel încât să trimitem președintelui, în cel mai scurt timp, și aceste două Coduri. În proiectele care vor fi înaintate președintelui, sunt numai articolele declarate constituționale, astfel încât cei care vor să tergiverseze, fie că discutăm de reprezentanții opoziției, fie că discutăm chiar de președinte, o eventuală sesizare la CCR va fi respinsă de pe scaun (…) Până pleacă Parlamentul în vacanță, indiferent cât va tergiversa președintele sau opoziția, aceste două Coduri cu articolele declarate constituționale, va fi obligat președintele să le promulge (sic!) (…) Dacă veneam prin ordonanță de urgență, dădeam decât o parte (sic!) din aceste articole. Guvernul a întârziat nepermis de mult”, a declarat marți Florin Iordache, la finalul ședinței comisiei speciale.
Raportul privind modificarea Codului penal a fost adoptat cu 12 voturi ”pentru”, 6 ”împotrivă” şi 2 abţineri, iar cel privind Codul de procedură penală a fost adoptat cu 14 voturi „pentru” şi 6 „împotrivă”.
În ambele cazuri, Comisia specială a decis să rămână în forma iniţială mai multe articole criticate de Opoziţie, pe motiv că nu au fost atacate sau nu au fost declarate neconstituţionale de către instanţa constituţională.
Principalele modificări aduse Codului penal:
Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:
De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).
Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.
Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.
A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).
Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.
A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului Penal:
reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită(art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție(art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.
Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:
A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.
Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.
Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.
Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).
Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.
Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.
A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).
Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.
Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului de procedură penală:
revizuirea totală a modificărilor aduse actului normativ astfel încât să existe certitudinea că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală;
în timp ce toate modificările ar trebui revizuite în întregime, trebuie modificate substanțial regulile privind comunicările referitoare la anchetele penale în desfășurare (art. 4), cele privind începerea urmăririi penale(art. 305), supravegherea tehnică (art. 139), consemnarea activităților de supraveghere tehnică (art. 143), obținerea de date privind situația financiară a unei persoane (art. 153), percheziția informatică (art. 168), drepturile inculpatului (art. 83), drepturile avocatului suspectului și inculpatului (art. 93);
revizuirea dispozițiilor finale și tranzitorii
