Moscova cere SUA să renunţe la scutul antirachetă

În legătura cu acest acord, Hillary Clinton s-a arătat optimistă. Ea se va deplasa la Moscova joi, 18 martie, pentru a încerca să deblocheze „dosarul spinos al dezarmării strategice“, scrie Le Figaro. Negocierile care se desfăşoară la Geneva de mai bine de şase luni au intrat în impas.

De mai multe ori, Moscova şi Washington, care se puseseră de acord în iulie 2009 să reducă numărul focoaselor nucleare, au anunţat că vor semna un nou acord în acest sens. Da de fiecare dată, diferite divergenţe au împiedicat să se ajungă la încheierea acordului. Printre cele mai importante motive de neînţelegere este proiectul amplasării scutului antirachetă în Europa de Est.

În septembrie 2009, Barack Obama anunţase schimbarea strategiei Administraţiei Bush în amplasarea acestui scut în Polonia şi în Republica Cehă, act ce a permis o relansare de moment a relaţiilor dintre cele două semnatare ale vechiului acord Start. SUA au făcut această concesie pentru a depăşi impasul creat de proiectul Administraţiei Bush şi au decis amplasarea de instalaţii defensive în România şi Bulgaria.

Reacţia Rusiei nu a fost una prea conciliantă. În politica Moscovei, ţările foste semnatare ale Pactului de la Varşovia sun considerate a fi în zona sa de infliuenţă, motiv pentru care a făcut toate eforturile ca să împiedice extinderea NATO spre est, reuşind doar blocarea acestui proces, la summitul de la Bucureşti, pentru Georgia şi Ucraina.

Serghei Lavrov, ministrul Afacerilor Externe rus a declarat, referindu-se la vizita pe care o va avea secretarul de stata american la Moscova, că este necesară stabilirea sub „o formă juridică” a raportului dintre „armele ofensive şi cele defensive”. Şi Duma de stata anunţat marţi, 16 martie, că nu va ratifica acordul dacă acest raport nu va fi stabilit.

Pe de altă parte, este foarte probabil ca Senatul american să ratifice un tratat care va reveni asupra proiectului scutului antirachetă în Europa de Este. Deşi, ca reacţie o slabă la declaraţiile de la Moscova, Casa Albă a afirmat că „nu va grăbi” adoptarea unui nou tratat dacă acesta va fi defavorabil Statelor Unite.

Moscova nu consideră o urgenţă un nou tratat, dar Administraţia de la Washington consideră o prioritate realizarea lui, pentru a crea un nou cadru prin care să constrângă mai multe ţări să renunţe la planurile de înarmare nucleară, în mod special Teheranul.

Politicienii de la Moscova sunt în poziţie avantajoasă, întrucât reacţiile mai multor state din Orientul Mijlociu (care consideră vechiul acord depăşit) faţă de întârzierea încheierii unui nou acord ar putea crea suficiente presiuni ca SUA să reflecteze asupra condiţiilor sale. Reprezentantul Egiptului la ONU a declarat că ţările din Orientul Mijlociu au sentimentul de a fi fost „abuzate“ prin Tratatul de Neproliferare, pentru că puterile nucleare nu şi-au ţinut angajamentul lor şi că aceste ţări cer ca să se facă cât mai repede un nou acord.