Pe aceeași temă
Ambasada Federaţiei Ruse a anunţat că va deschide, contrar voinţei Chişinăului, 24 de secţii de votare în regiunea transnistreană în cadrul alegerilor de duminică în Duma de Stat a Rusiei. Ministerul moldovean de Externe a difuzat o declaraţie în care îşi exprimă nedumerirea şi îngrijorarea în legătură cu decizia Moscovei, transmite Deutsche Welle.
Decizia autorităților ruse de a deschide sectii de votare în regiunea transnistreană este regretabilă. Aprecierea aparţine Ministerului moldovean de Externe. „Este regretabil faptul că, în pofida poziţiei expuse de către partea moldovenească, autorităţile ruse au luat decizia de a deschide 24 secţii de votare în regiunea transnistreană a ţării noastre. Aceste acţiuni trezesc nedumirire şi îngrijorare şi nu sunt de natură să contribuie la bunele relaţii stabilite între cele două state”, se arată într-o declarație emisă de diplomaţia moldovenească.
Declaratia diplomaţiei moldovene vine ca reactie la anuntul Ambasadei ruse la Chişinău privind deschiderea pe teritoriul regiunii transnistrene a 24 secţii de vot pentru alegerile parlamentare din 4 decembrie curent din Duma rusă. Asta deşi, săptămâna trecută, după vizita ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la Chişinău, aceeaşi Ambasadă a Rusiei anunţa că ruşii din Moldova vor putea vota doar la Chişinău, Bălţi şi Comrat.
În replică, ambasadorul rus la Chişinău, Valerii Kuzmin, a explicat că „deschizând secţii de votare în regiunea transnistreană, Federaţia Rusă a respectat în primul rând legislaţia care prevede că Rusia trebuie să ofere tuturor cetăţenilor săi posibilitatea de a-şi exercita dreptul la vot. Ar fi prea complicat ca cetăţenii ruşi din Transnistria să vină în partea dreaptă a Nistrului pentru a vota”, a menţionat ambasadorul Kuzmin.
Noutatea venită de la Moscova a bucurat însă autorităţile separatiste. Aşa-zisul ministru de Externe al autoproclamatei republici transnistrene, Vladimir Iastrebceak, susţine că secţiile de votare sunt necesare pentru cei 160.000 de cetăţeni ruşi, care locuiesc în regiune.
Potrivit Radio Europa Libera, in afară de secţia de votare din sediul ambasadei ruse de la Chişinău şi două urne mobile ce vor funcţiona la Bălţi şi Comrat, la 4 decembrie vor mai fi deschise şi 22 de puncte de vot în stânga Nistrului, a anunţat astăzi într-un comunicat reprezentanţa diplomatică rusă din Republica Moldova. Nouă din ele vor fi la Tiraspol, şase - la Tighina, câte două - la Râbnita şi Dubăsari si câte una la Dnestrovsk, Grigoriopol si Slobozia, a precizat ambasada rusa la Chisinau.
Federaţia Rusă desconsideră Chişinăul , spun analistii
Intentiile Moscovei au fost criticate anteriore şi de premierul Vlad Filat: „Noi vom veni cu refuz în acest sens, aşa cum e şi firesc să fie. Republica Moldova nu poate să permită deschiderea acestor secţii de votare din simplu motiv că nu are controlul asupra acelei regiuni.”
Analiştii politici de la Chişinău au criticat dur initiativa Moscovei. „Faptul că Rusia se comportă şi mai obraznic decât o făcea acum câţiva ani se datorează indiferenţei noastre. Să ne amintim că atunci când ministrul rus Serghei Lavrov a vizitat Chişinăul, clădirea Ministerului de Externe a fost pichetată de un singur moldovean – şi acela de origine africană. Prin urmare, ruşii se poartă cu noi aşa cum le permitem", a comentat analistul Oazu Nantoi.
Faptul că toate aceste declaraţii au rămas fără ecou la Moscova demonstrează o dată în plus că Federaţia Rusă desconsideră Chişinăul oficial, este de părere Victor Chirilă, directorul Asociaţiei de Politică Externă: „În mod logic, Rusia ar fi trebuit să deschidă secţii de vot pe teritoriul controlat de autorităţile de la Chişinău, pe malul drept. Dar aşa, este în mod clar o desconsiderare a poziţiei Chişinăului. Dar reacţia trebuie să fie una calmă, să fie reiterat punctul de vedere, un punct de vedere corect6 şi întemeiat pe dreptul internaţional.”
Rusia a deschis secţii de votare în Transnistria şi la alegerile din anul 2007, în pofida protestelor diplomaţiei moldoveneşti care vede în aceste acţiuni un gen de recunoaştere, chiar şi neformală, a entităţii statale transnistrene, în opoziţie cu părerea Federaţiei Ruse care spune că nu face decât să le ofere cetăţenilor săi dreptul de a-şi exprima voinţă prin vot.
