Pe aceeași temă
Doi procurori au povestit luni la Curtea Supremă atât despre interesul special acordat de Alina Bica dosarului Tender-Carom, în sensul obținerii unei pedepse cu suspendare pentru Tender, cât și despre presiunile făcute de Bica asupra procurorului care a lucrat dosarul și-l cunoștea în profunzime ca să nu se ducă în instanță să-l reprezinte.
Cel de al doilea procuror, care a preluat dosarul, a povestit despre presiunile făcute asupra sa de Bica pentru ca referatul depus la dosar, să-i fie favorabil inculpatului Tender, aspect apreciat ca rușinos de anchetator și nedemn ”pentru un procuror să pună astfel de concluzii”, mai ales că nici probatoriul nu conducea la aceste concluzii”.
Instanța a respins și cererea avocatului fostei șefe a DIICOT ca o expertiză medicală să fie făcută în Costa Rica, unde se află Bica acum, pentru a proba că este nedeplasabilă cu avionul și că nu poate, așadar, veni la termenele din dosar.
Bica a primit 4 ani cu executare la instanța de fond. Contestarea acestei sentințe se judecă acum la completul de cinci judecători ai Curții Supreme.
„Curtea Supremă consideră suficiente înscrisurile depuse la dosar pentru a stabili starea de sănătate a inculpatei”, a decis completul de cinci judecători ai Curții Supreme la cererea făcută de avocatul Alinei Bica, care a spus că expertiza ar dovedi că ”starea acesteia de sănătate nu-i permite deplasările cu maşina mai lungi sau orice deplasare cu avionul”.
Și DNA s-a opus expertizei motivând prin procurorul trimis în instanță că "documentele medicale depuse la dosar reflectă doar refuzul Alinei Bica de a se prezenta la proces"
Instanța a respins și cererea avocatului ca ședința să fie fără accesul publicului, invocând dreptul la viață privată al clientei sale. Curtea a respins cererea și a dispus ca documentele depuse la dosar să aibă caracter privat.
Ce spun doi procurori DIICOT, foști subordonați ai Alinei Bica
Procurorii Mirel Rădescu şi Ionela Curelaru, audiați luni în dosarul Tender-Carom, au povestit instanței despre presiunile făcute asupra lro de fosta șefă DIICOT pentru obținerea unei pedepse cu suspendare pentru Ovidiu Tender.
Procurorul Mirel Rădescu, un veteran al DIICOT, a povestit cum, după numirea Alinei Bica în funcţia de şefă a DIICOT, a fost chemat în birou la aceasta şi i s-a cerut să explice situaţia dosarului Tender-Carom, posibila evoluţie a dosarului şi soluţia pe care acesta o întrevede. „În cauza Tender-Carom i-am spus inculpatei Alina Bica ca în opinia mea, tender Ovidiu ar putea primi o pedeapsa de 15 ani de închisoare cu executare (...)În luna august 2013 în timp ce mă aflam în concediu am primit pe mail de la procurorul şef al serviciului judiciar, Silvia Stefănescu, un tabel din care reieşea că dosarul Tender-Carom nu se mai regăsea pe tabelul respectiv, de unde am tras concluzia că nu voi mai participa ca şi procuror de sedinţă. Menţionez că până la data respectivă se administrase probatoriu în proporţie de 80%. Am discutat telefonic cu Silvia Stefănescu pe care am întrebat-o de ce nu mai particip în dosarul Tender-Carom, şi aceasta mi-a spus: Aşa a vrut Alina Bica, fără a-mi oferi alte explicaţii”, a spus el., citat de Adevărul.
Amenințat să predea altui procuror cauza la reprezentarea în instanță
Procurorul Rădescu a spus că a continuat să participe la termenele din instanță din propria iniţiativă, argumentând că „nu doar că probatoriile se administraseră în prezenţa mea, dar la momentul respectiv, nici măcar nu predasem procurorului de caz fişa dosarului care avea între 3 şi 5 mii de pagini. A doua zi după şedinţă, inculpata Bica m-a chemat în birou şi pe un ton relativ imperios şi chiar ameninţător mi-a cerut să nu-i mai subminez niciodată autoritatea, şi să nu mai am nicio legătură cu dosarul Tender-Carom, eu înţelegând că trebuie să stau departe de acest dosar. Am perceput tonul cu care s-a adresat inculpata Bica ca fiind unul ameninţător în considerarea faptului că nerespecatarea unei dispoziţii a procurorului şef constituia o abatere”, a declarat Mirel Rădescu.
„În luna septembrie 2013 am avut o discuţie cu procurorul Silvia Ştefănescu care mi-a spus că inculpata Bica Alina i-a cerut să facă o reechilibrare a dosarelor pentru fiecare procuror de şedinţă. Aceasta ar fi fost explicaţia pentru care eu nu am mai intrat în dosarul Tender-Carom. În realitate însă am intrat, ca procuror de şedinţă, în mult mai multe dosare, astfel că nu poate fi vorba de o reechilibrare, din toate dosarele doar acest dosar fiind-mi luat. Nu cunosc ca vreunui alt coleg de-al meu să i se fi luat vreun dosar în care participase anterior ca procuror de şedinţă”, a mai spus el.
Și procurorul DIICOT Ionela Curelaru, care a preluat dosarul Tender-Carom, a povestit cum fosta şefă DIICOT i-a cerut să fie ţinută la curent prin SMS cu termenele acordate în cauză, dacă dosarul intră în pronunţare şi soluţiile decise, interes pe care la vremea respectivă l-a considerat justificat dar remarcând că, totuși, a fost singurul dosar în care șefa DIICOT a avut aceste cerințe de la ea.
„Am mers la biroul inculpatei Bica, şi în prezenta consilierului acesteia Blaga Nicolae, inculpata ce avea în faţă o listă cu numele inculpaţilor şi faptele acestora din cauza respectiva mi-a spus că ar fi bine să cer condamnarea inculpatului Tender Ovidiu la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere motivând că au trecut 10 ani de la data comiterii faptei, că de la această data inculpatul nu a mai comis nicio faptă penală, plus alte argumente de acest tip. Inculpata mi-a cerut să fac un referat cu argumentele ei şi pe care să-l depun la instanţa de judecată. Inculpata Bica Alina a dictat conţinutul acestui referat, motivele pentru pedeapsa de suspendare, moment în care mă aflam în biroul inculpatei apoi aceasta mi-a cerut să semnez procesul verbal”, a spus Curelaru.
Aceasta a declarat judecătorilor că după acest episod s-a hotărât să nu depună acest referat la dosar pentru că niciodată nu „a depus referate cu concluziile procurorului în favoarea inculpatilor”.
”Ne făceam de râs”, a spus ea, susținând că le-ar fi spus colegilor ”că nu demn pentru un procuror să pună astfel de concluzii, unde nici probatoriul nu conducea la aceste concluzii, fiind un dosar la care se muncise mulţi ani”.
Avocatul Alinei Bica a obiectat la această ultimă declarație a procurorului Curelaru amintind că în rechizitoriu a caracterizat acest referat ca „legal, dar nu şi moral”, fiind o diferenţă de nuanţă între cele două expresii folosite. Preşedintele completului de judecători a respins însă întrebarea apărătorului Alinei Bica susţinând că diferenţa este doar una de exprimare.
