Pe aceeași temă
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a dat asigurări, joi, că situaţia din Cipru nu se va întâmpla şi în România, informează AGERPRES.
"Nu sunt asemănări între situaţia din Cipru şi la situaţia din România. Nu numai că nu sunt asemănări, dar sunt şi diferenţe de la cer la pământ. În România tot sistemul bancar este cam jumătate din PIB. În Cipru este de vreo 8 ori mai mare decât PIB. Ar trebui ca sistemul bancar din România să crească de vreo 14 ori, repede, şi PIB să nu crească deloc, iar când a crescut sistemul bancar din România de la 20 la 40% din PIB între 2005 şi 2008 PIB creştea cu 4% pe an sau 8%. Diferenţa este de la cer la pământ. Diferenţe mari sunt legate şi de situaţia fiscală. România a ieşit din situaţia de deficit excesiv, Cipru nu, România are sub 40% datoria publică, Cipru are 80% se duce spre 100%, şi nu are cum să sprijine bugetul din Cipru bănci care sunt de câteva ori mai mari decât bugetul şi care se bazează pe fluxuri externe. Noi nu avem aşa ceva", a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, orice antreprenor care trebuie să dea salariu mai dă o dată impozite, contribuţii şi aşa mai departe.
"Aici (în România n.r.) nu se plimbă sume imense de bani. Aşa glumim, nici nu au unde să descarce. Nu avem triaje de descărcat sumele astea de bani. Băncile din România sunt bine capitalizate, a fost mărită baza de capital în anii din urmă, s-a acţionat în această direcţie ceea ce nu este cazul în Cipru unde avem deja o bancă insolvabilă, care e de câteva ori mai mare decât bugetul ţării. Noi nu avem grija marilor deţinători de fonduri lichide pentru că ei sunt şi puţini în România şi vă asigur că au grijă de banii lor. Dacă ai mai mult de 100.000 de euro ai o grijă. Ai şi o bucurie dar ai şi o grijă", a explicat guvernatorul BNR.
El a mai spus că băncile cipriote au împreună 1,3% din întregul sistem bancar, iar fiecare are vreo 0,6% - 0,7%.
Ciprul a evitat o intrare dezordonată în incapacitate de plată şi o ieşire nepermisă din zona euro acceptând cererile creditorilor internaţionali de a reducere a sistemului său bancar supradimensionat, în schimbul unui pachet de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro. Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a acceptat închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Popular Bank of Cyprus, sub presiunea creditorilor conduşi de Germania, după o noapte de negocieri intense, care ameninţa să provoace noi turbulenţe pe pieţele financiare mondiale şi să reaprindă criza datoriilor.
Cyprus Popular Bank este prezentă pe piaţa românească prin Marfin Bank.
