Pe aceeași temă
Țările din Europa Centrală și de Est profită de subvențiile oferite de UE pentru arderea lemnului și recurg la tăierea pădurilor seculare pentru a produce energie prin arderea lemnului, relatează într-un material amplu The New York Times.
Jurnaliștii de la The New York Times au urmărit un transport de trunchiuri proaspăt tăiate de copaci din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș până în municipiul Gheorgheni, din județul Harghita. La periferia municipiului, o fabrică transformă trunchiurile tăiate în rumeguș, care mai apoi este prelucrat în peleți pentru încălzirea locuințelor. Uniunea Europeană consideră peleții drept o alternativă la consumul de energie pe gaz sau cărbune, cu un factor mai scăzut de poluare. Peleții produși prin defrișarea pădurilor românești și a altor state ajung la export către restul țărilor din UE pentru a-și îndeplini cotele de energie regenerabilă impuse pentru tranziția la energia verde.
Compania responsabilă de transportul lemnelor, Ameco, este unul din cei mai mari producători de peleți din România. „Producția de peleți oferă posibilitatea folosirii de resturi din sectoarele forestiere și agricole”, se arată pe site-ul Ameco. Numai că jurnaliștii de la The New York Times au observat cum trunchiurile mai multor copaci seculari, tăiați în apropierea muntelui Ceahlău din țară, au sfârșit în mașinăriile de tocat deținute de Ameco.
Agenția de Investigații de Mediu, un grup de sprijin cu sediul la Washington care a studiat utilizarea lemnului în Europa Centrală, transmite că peleții produși în România provin în mare parte din pădurile protejate de stat.
Ameco a refuzat să le ofere declarații jurnaliștilor.
„Odată ce tai copacii bătrâni, deteriorezi ecosistemele cărora le-au luat secole să se formeze fără intervenția omului”, a declarat Dan-Cătălin Turigă, inginer silvic, pentru The New York Times.
Realitatea arată că arderea de lemn poluează mai mult decât arderea cărbunelui. Însă atunci când Uniunea Europeană a început să subvenționeze arderea lemnului în urmă cu peste un deceniu, măsura a fost văzută ca un stimul pentru tranziția la combustibil regenerabil și un motiv ca gospodăriile și centralele electrice să renunțe la gaz și cărbune.
Situația e cu atât mai îngrijorătoare cu cât tensiunile dintre blocul comunitar și Rusia cresc pe zi ce trece, Kremlinul întrerupând recent exportul de gaze către Europa în schimbul renunțării la sancțiuni.
