Pe aceeași temă
Cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au fost recompensaţi marţi cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2020, potrivit unui anunţ făcut de Goran K. Hansson, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
Roger Penrose va primi jumătate din acest premiu, pentru "descoperirea faptului că formarea găurilor negre reprezintă o predicţie robustă a teoriei relativităţii generale", iar Reinhard Genzel şi Andrea Genz vor împărţi cealaltă jumătate a premiului, fiind recompensaţi pentru "descoperirea unui obiect compact supermasiv în centrul galaxiei noastre", potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.
Andrea Ghez a declarat după anunţarea laureaţilor: „Sper că pot inspira alte femei în domeniu. Este un domeniu care oferă multe satisfacţii şi, dacă eşti pasionat, pot fi făcute multe lucruri”. Ea a spus că acum este mult mai interesată de partea didactică a carierei sale. Ghez predă la UCLA (Statele Unite).
Reinhard Genzel, născut în 1952, este director al Max Planck Institute (Germania) şi profesor la Universitatea Berkeley (SUA).
Roger Penrose, născut în 1931, în Colchester (Marea Britanie), este profesor la Oxford.
Valoarea premiului Nobel este de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.
Fizica a fost primul domeniu menţionat de Alfred Nobel în testamentul lui din 1895. La finalul secolului XIX, mulţi considerau fizica ca cea mai importantă dintre ştiinţe şi, probabil, Nobel a văzut-o la fel. Propriile lui cercetări au fost strâns legate de fizică.
Premiul Nobel pentru Fizică este acordat de Academia regală de ştiinţe din Suedia.
În 2019, premiul Nobel pentru fizică a fost atribuit cercetătorilor James Peebles - pentru descoperiri teoretice în domeniul cosmologiei - şi Michel Mayor şi Didier Queloz - pentru descoperirea unei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui. Canadianul James Peebles şi elveţienii Michel Mayor şi Didier Queloz au fost premiați pentru contribuţia la înţelegerea evoluţiei universului şi a locului Pământului în cosmos.
Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost iniţiate de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.
Între anii 1901 şi 2019 au fost acordate 113 premii Nobel pentru Fizică. Din total, 47 au fost acordate câte unui cercetător. Trei femei se regăseau până anul acesta în lista laureaţilor: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) şi Donna Strickland (2018).
John Bardeen este singurul om de ştiinţă care a primit Nobelul pentru Fizică de două ori. Cel mai tânăr laureate a fost Lawrence Bragg, în vârstă de 25 de ani - el a fost recompensat în 1915 împreună cu tatăl său. Cel mai vârstnic a fost Arthur Ashkin (96 de ani), laureat în 2018.
În 2020, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari), în creştere faţă de suma de 9 milioane de coroane suedeze primită de laureaţii din anii precedenţi.
După atribuirea premiului pentru medicină, decernat luni cercetătorilor Harvey J. Alter, Michael Houghton şi Charles M. Rice, şi a premiului pentru fizică, atribuit marţi cercetătorilor Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez, sezonul premiilor Nobel din 2020 va continua cu decernarea premiului pentru chimie, pe 7 octombrie, premiului pentru literatură, pe 8 octombrie, şi premiului pentru pace, pe 9 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 12 octombrie.
