Noi informatii privind ancheta votului din diaspora, la alegerile prezidentiale

Parchetul General vine cu noi precizari in privinta anchetei deschise dupa scandalul votului din diaspora, la alegerile prezidentiale. Faptele sesizate in aceasta cauza sunt de abuz in serviciu, neglijenta in serviciu si impiedicarea exercitarii drepturilor electorale, potrivit Ziare.com.

Astfel, se efectueaza cercetari in cauza constituita ca urmare a conexarii unui numar de sase dosare penale ce vizeaza plangeri privind modul de desfasurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevazute de dispozitiile art. 297 Cod penal (abuzul in serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenta in serviciu), art. 385 Cod penal (impiedicarea exercitarii drepturilor electorale), se arata intr-un comunicat al institutiei.

Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, inceperea urmaririi penale cu privire la fapta (in rem), sesizarile formulate vizand persoane cu diferite functii sau functionari din cadrul institutiilor cu rol decident in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea alegerilor.

Procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a anuntat joi dimineata ca s-a inceput urmarirea penala in rem (asupra faptei) in cazul votului din diaspora de la alegerile prezidentiale.
 

Livia Stanciu (ICCJ): Se putea da OUG pentru suplimentarea sectiilor de votare

Anterior, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), Livia Stanciu, a precizat ca suplimentarea sectiilor de votare din diaspora se putea face prin ordonanta de urgenta.

"Strict pe lege, sigur ca se putea da ordonanta de urgenta", a declarat Livia Stanciu.

Aceasta a fost intrebata si daca disfunctionalitatile procesului de votare in diaspora ar trebui sa faca obiectul unei cercetari a procurorilor.

"Ca cetatean, mi se pare firesc ca, pe orice problematica care are impact si care intereseaza populatia acestei tari, sa se efectueze verificari, cercetari, pentru a se putea transmite un raspuns care sa satisfaca interesul pe care populatia l-a manifestat fata de acest subiect", a subliniat sefa ICCJ.
 

Diaspora, vot covarsitor pentru Iohannis

Conform rezultatelor finale ale scrutinului de duminică, date publicităţii joi de BEC, la alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie în străinătate s-au prezentat la urne 377.651 de români, iar dintre aceştia 38.778 (10,26%) au votat pentru Victor Ponta şi 338.873 (89,73%) pentru Klaus Iohannis.

 De altfel, Klaus Iohannis a câştigat alegerile în toate cele 294 de votare organizate în străinătate, cu excepţia celei din Palestina. În această ţară au votat 19 români, iar zece dintre aceştia (52,63%) au votat cu Victor Ponta.

În multe dintre ţări, precum Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Elveţia, Norvegia, Olanda, Danemarca, peste 90% dintre alegători au votat cu Klaus Iohannis. Cei mai mulţi români au votat în Italia, unde la cel de-al doilea tur de scrutin s-au prezentat la urne 96.600 de români. Dintre aceştia, 85.579 (88,59%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 11.021 (11,40%) cu Victor Ponta. În Spania, au votat 82.744 de români. Dintre aceştia, 74.995 (90.63%) au votat cu Iohannis, iar 7.749 (9.36%) cu Ponta.

CITESTE SI: Klaus IOHANNIS, votat de 89,73% dintre alegătorii din DIASPORA. Victor PONTA a câştigat doar în PALESTINA

Un număr mare de români - 35.543 - s-a prezentat la vot în 16 noiembrie şi în Republica Moldova. Dintre aceştia, 27.933 (78.58%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 7.610 (21.41%) cu Victor Ponta.

La primul tur de scrutin au votat 160.000 de cetateni romani din strainatate. Potrivit datelor oferite de BEC, la al doilea tur al alegerilor au reusit sa voteze aproximativ 380.000 de romani.

Mai multe incidente au avut loc duminica seara, la sectiile de votare din strainatate, unde cetatenii romani nu au putut vota. MAE a refuzat sa deschida noi sectii de votare in strainatate, Teodor Melescanu preferand sa trimita personalul ministerului in sectiile existente pentru a ajuta la fluidizarea procesului de vot. Totodata a fost suplimentat numarul de cabine si de stampile.

Reprezentantii Biroului Electoral Central (BEC) au transmis ca numarul sectiilor de votare din strainatate putea fi suplimentat, contrazicandu-l astfel pe Melescanu, care a declarat in mai multe randuri ca infiintarea de noi sectii intre cele doua tururi ale scrutinului prezidential este ilegala.