Noi politici de finantare din bugetul UE. Contributii, alocari, programe si conditionari

Fara Autor | 29.05.2012

Consiliul pentru Afaceri Generale negociaza, marti, viitoarele politici de finantare ale Uniunii Europene (UE) din bugetul pentru 2014-2020. Problemele sunt ridicate in ceea ce priveste contributiile financiare ale fiecarui stat membru in parte, conditionarile pentru fiecare stat membru in a obtine bani de la UE, politica de finantare coeziva si politica de finantare agricola.

Pe aceeași temă

 

Consiliul pentru Afaceri Generale negociaza, marti, viitoarele politici de finantare ale Uniunii Europene (UE) din bugetul pentru 2014-2020. Problemele sunt ridicate in ceea ce priveste contributiile financiare ale fiecarui stat membru in parte, conditionarile pentru fiecare stat membru in a obtine bani de la UE, politica de finantare coeziva si politica de finantare agricola.
 
Comisia Europeana doreste un buget de 1.025 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 ceea ce inseamna o crestere cu aproximativ 4,8% fata de bugetul pentru anul viitor, potrivit Hotnews.
 
 
Crestere a creditelor de plata si inghetarea creditelor de angajament
 
Negocierile care se deruleaza marti incep de la stabilirea bugetului pe 2013 si sunt cu atat mai importante cu cat comisarul European pentru programare financiara, Janusz Lewandowski, a anuntat inghetarea creditelor de angajament si o crestere a creditelor de plata cu 6,8%. 
 
Comisarul pentru buget a precizat ca exista 95% buget pentru cetateni europeni si 5% buget pentru cheltuieli administrative. 
Astfel, proiectul de buget pentru 2013 se ridica la 150,9 miliarde de euro in angajamente, o crestere de 2% fata de anul acesta, in conformitate cu rata inflatiei. 
 
Platile reprezinta 137,9 miliarde de euro, care echivaleaza cu o crestere de 6,8% si sunt rezultatul angajamentelor anterioare.
 
Pana acum, marile state contributoare, printre care Franta si Germania, au cerut inghetarea cheltuielilor. Ulterior noua state membre (tarile nordice, Marea Britanie, Franta, Germania si Austria) au trimis Comisiei Europene o scrisoare comuna in care au spus ca, din punctul lor de vedere, viitorul buget multianual este prea mare si trebuie redus. 
 
Din punctul de vedere al statelor contributoare, contributiile din bugetul national pentru cel al UE trebuie sa fie reduse, dar statele net primitoare, printre care si Romania, se opun categoric oricarei micsorari a contributiei nationale mai ales pentru ca ar fi afectate de alocarile prin politica de coeziune.   
 
 
Politica de coeziune si agricola, o treime din buget
 
Discutiile pe marginea politicilor de finantare prin coeziune si agricultura reprezinta o treime din bugetul UE. Ministrii care participa la negocierile Consiliului pentru Afaceri Generale vor avea variante de compromis pentru fiecare stat membru UE. 
 
Viitoarele reguli de folosire a banilor din bugetul UE prin politica de coeziune tin cont de experientele din actuala perioada de programare si de nevoile de finantare generate de criza ceea ce inseamna si noi constringeri bugetare, potrivit Hotnews.
 
UE va avea posibilitatea sa redirectioneze banii din buget daca in evaluarile planurilor nationale constata ca anumite politici nu sunt eficiente, ba mai mult, poate suspenda plata unor sume importante pentru statele indisciplinate. 
 
Exista si varianta cresterii cofinantarii UE prin fonduri structurale, cu 10 puncte procentuale, asa cum s-a intamplat in cazul a sase state UE printre care si Romania.
 
 
Resursele destinate investitiilor pentru crestere economica
 
Viitoarele politici de coeziune vor fi alocate pe trei tipuri de regiuni, definite in functie de modul in care PIB-ul national se raporteaza la fiecare locuitor al unui stat membru. Astfel, programele operationale prin care se aloca bani din bugetul UE nu trebuie sa depaseasca: 75 - 85% pentru Fondul de coeziune; 75 - 85% pentru regiunile mai putin dezvoltate ale statelor membre in care PIB-ul mediu pe cap de locuitor in perioada 2007 - 2009 a reprezentat sub 85% din media UE; 60% pentru regiunile in tranzitie; 50 % pentru regiunile mai dezvoltate.
 
 
Mai multi bani pentru tarile aflate in dificultate
 
Vestea buna privind discutiile Consiliului o reprezinta posibilitatea de a se mari cuantumul platilor pentru un stat membru care se confrunta cu probleme bugetare temporare. Vorbim aici si despre posibilitatea cresterii cu 10 puncte procentuale a ratei de cofinantare in cazul in care un stat membru beneficiaza de asistenta financiara externa reducandu-se astfel eforturile din partea bugetelor nationale mentinandu-se, in acelasi timp, acelasi nivel global al finantarii UE.
 
 
Modificari ale programelor
 
Pe scurt, Comisia Europeana poate, conform prevederilor care se vor discuta marti, solicita unui stat membru sa revizuiasca si sa propuna modificari ale contractului de parteneriat si ale programelor relevante, daca acest lucru este necesar si in special daca statul respectiv se afla in programe de asistenta financiara internationala ori europeana. Atunci cand un stat membru nu reuseste sa ia masuri eficace la cererea Comisiei, aceasta poate adopta o decizie prin care sa suspende total sau partial platile catre programele in cauza.
 
Comisia va suspenda partial sau total platile si angajamentele pentru programele in cauza daca in cadrul Consiliul se decide ca statul membru nu respecta masurile stabilite sau daca statul membru in cauza nu a luat masuri eficiente pentru corectarea deficitului sau excesiv;
 
De asemenea, in afara prerogativelor Consiliului de a stabili daca un stat a luat sau nu masurile necesare, Consiliul de administratie al Mecanismului european de Stabilitate (MES), fondul permanent de urgenta va putea concluziona ca nu au fost indeplinite conditiile aferente asistentei financiare in temeiul MES, sub forma unui imprumut MES acordat statului membru in cauza si, prin urmare, va putea decide sa nu plateasca sprijinul pentru stabilitate acordat statului respectiv.
 
 
Conditionalitatea rezervei de performanta
 
Ministri Consiliului de Afaceri vor lua in considerare si respectarea rezervei de performanta prin atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, bazata pe realizarea obiectivelor de etapa corespunzatoare tintelor pentru indicatorii financiari si de realizare legati de obiectivele Strategiei Europa 2020 stabilite pentru prioritatile programelor, se arata in propunere. 
 
Adica, statele membre trebuie sa stabileasca un procent din bugetul fondurilor relevante care va fi pastrat si alocat, in cadrul evaluarii la jumatatea perioadei a performantei, pentru prioritatile programelor statelor membre care si-au indeplinit obiectivele de etapa sau un stat membru poate decide, din proprie initiativa, sa creeze o rezerva nationala de performanta destinata obiectivului referitor la investitiile pentru crestere economica si locuri de munca.
 
Propunerile Consiliului prevad, insa, ca neindeplinirea obiectivelor de etapa prevazute in cadrul rezervei de performanta poate duce la suspendarea fondurilor, iar rezultatele slabe grave in ceea ce priveste atingerea tintelor unui program pot conduce la anularea unor fonduri.
 
Pe marginea acestor variante Consiliul va purta negocieri in diferite formate insa, calendarul bugetului multiannual prevede ca anul acesta statele membre sa ajunga la un compromis cu Parlamentul European.
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2026 Revista 22