Noua Lege a adoptiilor. Usurarea procedurii de infiere, dar cu conditii mai stricte

Dupa mai bine de un deceniu de cand Romania a interzis adoptiile internationale, pe 7 aprilie 2012 a intrat in vigoarea Noua Lege a adoptiilor, cu modificari care permit strainilor sa infiieze copii romani, dar care impun conditii mai stricte privind procesul de adoptie.

 

 

Modificarile: precise si stricte

 

Noua Lege a adoptiei, 233/2011, modifica substantial vechea Lege 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, precizand ca parintii sunt obligati sa-si informeze gradual copilul ca este adoptat, romanii care locuiesc in afara tarii pot incepe procedurile de atestare ca familii adoptatoare, pentru infierea unui copil din tara, si pot face adopţii din Romania persoanele care sunt rude de până la gradul al IV-lea cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne, potrivit ziarului "Romania libera" si Hotnews.

 

Acestea sunt doar cateva dintre cele mai importante modificari aduse de noua lege. 

 

In anul 2001, adoptiile internationale au fost interzise in tara pe fondul conflictelor starnite de traficul de copii.

 

Acum, dupa intrarea in vigoare a noilor prevederi, se extinde sfera persoanelor cu reşedinţa în străinătate care pot adopta internaţional copii din România. 

 

Concret, toţi românii care locuiesc în străinătate şi doresc să înfieze un copil din România vor putea demara procesul de adopţie, prima etapă fiind solicitarea atestatului de familie adoptatoare, insa exista conditii stricte:

 

Românii care şi-au stabilit domiciliul în afara ţării şi vor să înfieze copii, de acum înainte, ar trebui să se adreseze autorităţilor centrale din domeniul adopţiei din statele în care locuiesc, a precizat Bogdan Panait, preşedintele Oficiului Român pentru Adopţii (ORA).

 

În anumite ţări, cum ar fi Italia şi Israel, adoţiile vor începe cu întârziere, deoarece autorităţile centrale din cele două state au delegat o parte dintre atribuţii unor organizaţii neguvernamentale, care trebuie acreditate şi de către ORA.

 

 

Reducerea perioadei în care copilul este declarat adoptabil

 

Mai mult, un copil poate fi declarat adoptabil dacă după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii fireşti, precum şi rudele până la gradul IV ale acestuia nu pot fi găsite sau nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea lui în familie.

 

Un copil poate fi declarat adoptabil si dacă părinţii şi rudele lui până la gradul IV declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia şi în termen de 60 zile nu şi-au retras această declaraţie sau dacă minorul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al copilului.

 

Adopţia internă poate fi declanşată şi dacă a trecut un an, iar părinţii fireşti ai copilului şi rudele până la gradul al patrulea ale acestuia nu pot fi găsite ori nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie.

 

In ceea ce priveste parintii minori care-si dau spre adoptie copilul, legea prevede ca părintele minor care a împlinit 14 ani să-şi poată exprima consimţământul la adopţia copilului, asistat de către ocrotitorul său legal.

 

Pentru adopţia copilului născut în afara căsătoriei a fost reglementată o condiţie specială: filiaţia copilului faţă de tată trebuie confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN, pentru a elimina adopţiile ilegale care, potrivit preşedintelui ORA, s-au practicat în ultimii ani, uneori chiar la recomandarea oamenilor din sistem.

 

In cazul parintilor care mai au un copil adoptat, au fost extinse excepţiile în care poate interveni o nouă adopţie: "Se reglementează adopţia succesivă în cazul în care copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar acesta se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus, necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al IV-lea, şi declară prin act autentic notarial, că noul adoptator a participat direct şi nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului, pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin cinci ani".

 

 

Verificarea post-adoptie

 

Noua lege ofera posibilitatea ca activitatile post-adoptie aplicate, precum verificarile, sa poată fi realizate şi de către organisme private, precum şi de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie care au încheiat convenţii cu ORA.

 

In plus, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sunt obligate ca, în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a legii, să revizuiască planul individualizat de protecţie a copiilor aflaţi în cadrul sistemului de protecţie specială şi să stabilească adopţia ca finalitate.

 

Si, se reduc la zece zile termenele în care vor fi judecate cazurile care intră sub incidenţa Legii adopţiei, precum şi a termenelor de redactare şi comunicare a hotărârilor pronunţate în aceste cauze.

 

 

Familiile sunt obligate sa informeze copii ca sunt infiati

 

Una dintre conditiile dure ale noii legi stipuleaza ca parintii adoptivi sunt obligati sa îi informeze pe aceştia că au fost adoptaţi de la varste cat mai mici, acest lucru urmând să fie făcut cu sprijinul specialiştilor.

 

Astfel, autoritatile considera ca se reglementeaza dreptul persoanelor adoptate de a-şi cunoaşte originile şi propriul trecut şi de a beneficia de sprijin în realizarea demersurilor vizând contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice.

 

De asemenea, informaţiile relevante referitoare la adopţie, la originea copilului, în special cele cu privire la identitatea părinţilor fireşti, precum şi datele asupra istoricului medical al copilului şi familiei sale trebuie să fie păstrate minimum 50 de ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii de încuviinţare a adopţiei.

 

 

Potrivirea teoretica

 

Pentru ca o persoana sa poata fi considerata un potential parinte potrivit pentru un anumit copil, noua lege impune ca potrivirea teoretica sa se faca printr-un soft.

 

Presedintele Oficiului Roman pentru Adoptii (ORA), Bogdan Panait, a declarat ca potrivirea teoretica a familiilor care doresc sa adopte copiii se va face cu ajutorul unui soft, in functie de mai multe criterii mentionate de solicitanti in cererea de adoptie. 

 

De asemenea, potrivirea teoretica va tine cont si de vechimea cererilor, Panait precizand ca multe dintre familiile adoptatoare reclama timpul prea mare de asteptare.

 

"Nu mai lasam la latitudinea unui angajat sa faca potrivirea teoretica. (...) Vrem sa eliminam preactica prin care familiile isi aleg copii si abuzurile din partea salariatilor. Sunt lucruri in afara legii, pe care vrem sa le stopam", a mai spus seful ORA.

 

Nu pot adopta copii persoanele care au fost condamnate pentru o infractiune impotriva familiei, savarsita cu intentie si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri. Interdictia se aplica si persoanelor care doresc sa adopte singure, ai caror soti sunt bolnavi psihic sau au handicap mintal.

 

Astfel, modificarile intrate in vigoare vizeaza cresterea numarului de copii adoptabili si reducerea perioadei petrecute in sistemul de protectie, dar si responsabilizarea mai mare a persoanelor in ceea ce priveste ocrotirea unui copil: parintii naturali, specialistii care lucreaza in serviciile de adoptie, precum si familiile adoptive.