Nume controversate in cabinetul Ponta. Lista neagra a ministrilor. Incompatibilitati, conflicte de interese, dosare de coruptie

Fara Autor | 02.05.2012

Din cabinetul Ponta fac parte persoane implicate in conflicte de interese, afaceri cu statul sau acuzate de incompatibilitate. Cea mai revoltatoare numire este cea a Corinei Dumitrescu la Educatie.

Pe aceeași temă

Din cabinetul Ponta fac parte persoane implicate in conflicte de interese, afaceri cu statul sau acuzate de incompatibilitate. Cea mai revoltatoare numire este cea a Corinei Dumitrescu la Educatie.


1. Corina Dumitrescu (PSD), ministrul Educatiei, reprezentanta intereselor fabricilor de diplome

Este rectorul Universitatii Crestine "Dimitrie Cantemir", membru CSM si presedinta Asociatilor Universitatilor Private. Numirea reprezinta o premiera in Romania, deoarece Corina Dumirescu reprezinta interesele universitatilor private, Asociatia pe care o conduce fiind in plin proces cu Ministerul Educatiei pe tema criteriilor de clasificare a universitatilor. Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea Asociatiei Universitatilor Particulare din Romania de anulare a ordinului de ministru privind clasificarea universitatilor. Decizia instantei nu este definitiva, ea putand fi atacata cu recurs.  

Viitorul ministru al Educatiei propunea la un moment dat ca pentru invatamintul privat sa existe o instanta paralela de acreditare, disctincta de ARACIS.

Corina Dumitrescu ar fi facut presiuni in timpul mandatului fostului ministru Daniel Funeriu pentru modificarea legii in sensul acordarii de privilegii facultatilor private, printre care si acela ca patrimoniul universitatilor sa ramina fondatorilor. Imediat dupa ce USL a obtinut majoritatea la Senat a fost voatat proiectul Petru Filip- Catalin Croitoru (ambii predau la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir unde Dumitescu este rector) care prevede exact acest lucru.

Corina Dumitescu a fost numita in Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), desi se afla in situatie de incompatibilitate intre aceasta functie, de demnitate publica, si dea de rector. Potrivit noii legi a Educaţiei, "persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului".

Corina Dumitescu a fost acuzata, in 2006, de ministrul justitiei de atunci, Monica Macovei, ca ar fi intrat in Notariat fara examen, numele ei figurind alaturi de cel al Manuelei Mitrea.

Este sotia deputatului PSD Cristian Dumitrescu, parlamentar care a fost membru PD inainte de a se inscrie in PSD, parasind tabara democratilor in momentul in care Traian Basescu a preluat presedintia partidului. Cristian Dumitrescu este presedintele Comisiei pentru Invatamant a Camerei Deputatilor. In 2008, Corina Dumitrescu a fost una dintre propunerile PSD pentru functia de Ministru al Justitiei, propunere respinsa de democrat liberali pe motiv ca nu indeplinea criteriul independentei, fiind sotia unui parlamentar PSD.

Potrivit unei declaraţii de avere din 2009, Corina Dumitrescu deţine două apartamente în Bucureşti, de 81 şi 151 de metri pătraţi, şi un apartament în Timişoara. De asemenea, Corina Dumitrescu deţine o casă de vacanţă şi un teren intravilan în Sinaia. Ea mai are, potrivit declaraţiei din 2009, două terenuri extravilane, în alte localităţi.


2. Mircea Diaconu, ministrul Culturii, urmarit penal pentru conflict de interese

Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din Parchetul ICCJ au declansat, in ianuarie, urmarirea penala fata de senatorul PNL Mircea Diaconu, pentru conflict de interese, dosarul fiind in faza de finalizare. Diaconu este acuzat de conflict de interese si de vicii in declaratia de avere ( nu a trecut corect veniturile sotiei sale), in urma unei sesizari inaintate Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre Agentia Nationala de Integritate. Cu ANI, Diaconu mai are un litigiu referitor la incompatibilitatea intre calitatea de senator si functia de director al Teatrului Nottara.

In octombrie 2011, Agentia Nationala de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul instantei supreme sa-l cerceteze pentru abuz in serviciu si conflict de interese pe Mircea Diaconu, senator si director la Teatrul "C.I.Nottara", pentru ca ar fi favorizat numirea sotiei sale in functia de regizor la teatru.

Potrivit ANI, in 8 august 2007, Maria Diana Diaconu, sotia lui Mircea Diaconu, in calitate de salariat al Teatrului "C.I. Nottara", a solicitat conducerii teatrului acordul cu privire la participarea, in data de 13 august 2007, la concursul pentru ocuparea postului vacant de regizor artistic. Maria Diana Diaconu a fost, in perioada 19 noiembrie 2001 - 15 august2007, actor in cadrul Teatrului "C.I. Nottara".

Cererea sa a fost aprobata de catre directorul Teatrului "C.I. Nottara", Mircea Diaconu, desi nu indeplinea conditiile inscrise in fisa postului de regizor artistic, de minim un an experienta in domeniul regiei, Diana Diaconu avand la acea data numai doua luni de la absolvirea Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" din Bucuresti, Sectia "Artele Spectacolului de teatru (regie de teatru)".

In cadrul concursului organizat la data de 13 august 2007, Mircea Diaconu a fost presedinte al Comisiei de examinare pentru ocuparea postului vacant de regizor artistic, calitate in care i-a acordat sotiei sale calificativul maxim. In 15 august 2007, Maria Diana Diaconu a fost promovata in functia de regizor artistic.

Beneficiul patrimonial, constand in veniturile salariale obtinut in perioada 2007 - 2010 de catre Maria Diana Diaconu a fost de 83.684 de lei.

Mircea Diaconu se afla intr-un litigiu cu ANI, care a constatat incompatibilitatea intre calitatea sa de senator si cea de director al Teatrului Nottara din Bucuresti, functie la care a renuntat in decembrie anul trecut.

Diaconu a contestat in instanta actul de constatare al ANI, insa a pierdut faza de fond a procesului. In 16 septembrie 2011, Curtea de Apel a respins contestatia actorului.  


3. Victor Alistar, ministru delegat pentru strategii guvernamentale, incompatibil si cu interdictie de a ocupa o functie publica

Victor Alistar, director al Transparency România şi lector la SNSPA, are o interdicţie de a fi numit în funcţii publice timp de trei ani, pina la data de 7 august 2012.

Interdicţia aplicată în august 2009 de Agenţia Naţională de Integritate (ANI)  pentru incompatibilitate şi rămasă definitivă deoarece nu a fost atacată în instanţă. ANI a decis că Alistar este incompatibil pentru că era simultan funcţionar public - figura ca purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici-, era şi avocat şi figura ca director executiv la  organizaţia neguvernamentală Transparency International  România.  Statutul de funcţionar public nu este  compatibil cu cel de avocat.

Victor Alistar a fost implicat în mai multe scandaluri publice, fiind acuzat in două dosare şi de fals în acte publice, ambele dosare clasate. Ultimul dosar a fost închis de curând deoarece procurorii au constatat că fapta este prescrisă. In acest dosar, Alistar a fost cercetat de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti ca beneficiar al falsificării semnăturii fostei sale şefe de la Transparency, Raluca Prună, care de altfel, a făcut şi plângere penală împotriva sa.
 

4. Corneliu Dobritoiu (PNL), ministrul Apararii, afaceri cu imobile ale Armatei

Fost secretar de stat MApN si sef al Departamentului de Integrare Euro-Atlantică si Politică de Apărare, a fost implicat într-un scandal privind casele cumpărate de Armată în perioada 2000-2004 pentru propriul personal şi pe care anumiţi militari, în special ofiţerii superiori, le-au putut cumpăra la preţuri foarte mici, în raport cu piaţa imobiliară. Astfel, în 2005, Dobriţoiu a cumpărat un apartament de 115 metri pătraţi al Armatei, pentru suma de 195.000 de lei (circa 54.000 de euro, la cursul din acea vreme).

Contractul a fost însă renegociat, iar suma a ajuns, în 2006, la doar 95.000 de lei, adică aproximativ 26.000 de euro. Apartamentul situat pe strada Traian din Bucureşti (în acelasi bloc cu generalul Sergiu Medar, consilier prezidential pentru apărare) a fost vândut de Dobriţoiu un an mai târziu, în 2007, pentru un profit de aproape 8 ori mai mare: 200.000 de euro, conform declaraţiei sale de avere.

Familia Dobriţoiu deţinea, în 2009 (data celei mai recente declaraţii de avere), o casă de vacanţă de 354 metri pătraţi în Găneasa, judeţul Ilfov, situată pe un teren de 4.600 de metri pătraţi. De asemenea, familia Dobriţoiu mai deţinea un apartament pe şoseaua Nordului din Bucureşti.

Trecut în rezervă în 2006, el a fost unul dintre mulţii ofiţeri superiori ai Armatei române care s-a bucurat şi de salariu, şi de pensie militară în acelaşi timp.

Banii şi afacerile din familia Dobriţoiu sunt conduse însă doamna Viorica Dobriţoiu, fostă Samson. Cea mai profitabilă firmă deţinută de ea este TMS România, o reprezentanţă a unei firme belgiene care vinde piese de schimb pentru camioane şi utilaje folosite în construcţii (Caterpillar, Komatsu sau Vogele fiind doar câteva exemple).

Drept urmare, firma doamnei Dobriţoiu a beneficiat de 11 contracte cu statul, mai exact cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), în perioada 2008-2012, prin care a livrat piese de schimb pentru utilajele folosite la repararea sau construcţia şoselelor. Suma totală, câştigată de pe urma acestor contracte, se ridică la peste 10 milioane de euro (la un curs mediu de 4 lei pe euro).

Fiul ei, Dumitru Samson, deţine împreună cu soţia sa, Raluca Samson, trei firme, prin una dintre ele operând clubul Elements din parcul Herăstrău, demolat în 2011 pentru că era construit ilegal, conform Primăriei Capitalei. Cei doi Samson deţin firmele Elements The Advertiser, Elements Le Garage şi Elements Media.

Cei doi au deţinut o agenţie de publicitate, S.M. Art Advertising, implicată într-un scandal cu bani publici la Autoritatea Naţională pentru Turism, pe când Turismul se afla în Ministerul Transporturilor, condus de Radu Berceanu. Atunci, firma respectivă a realizat cinci clipuri de promovare a României, pentru care a încasat nu mai puţin de 1,5 milioane de euro. Cele cinci clipuri nu au corespuns calitativ dorinţelor ANT, care a cerut refacerea lor, iar firma a cerut încă 600.000 de euro pentru acest serviciu, bani pe care nu i-a mai primit, conform datelor date publicităţii în 2007 de secretarul de stat Lucia Morariu, din Ministerul Turismului condus de liberalul Ovidiu Silaghi.


5. Dan Nica, ministrul Comunicatiilor, dosarul Posta si "Doi si un sfert"

Dan Nica, vicepreşedintele PSD, a mai condus acest minister ul comnicatiilor în guvernul Năstase, între 2000 şi 2004. În 2009, pentru jumătate de an, Nica a fost ministru de Interne.

Numele său apare în dosarul de corupţie de la Poşta Română, în care foştii miniştri Tudor Chiuariu (Justiţie) şi Zsolt Nagy (Comunicaţii) au fost deja trimişi în judecată. Nica şi fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian au fost cercetaţi pentru abuz în serviciu, în cazul înstrăinării unui teren al Poştei Române.

Dan Nica deţine, împreună cu tatăl său, Vasile Nica, şi cu un apropiat pe nume Adrian Clement, firma de vinuri Viticom din Panciu, judeţul Vrancea. Firma a primit de la Ministerul Agriculturii suma de 944.000 lei pentru reconversie plantaţie viţă de vie şi o subvenţie de 153.000 lei.

Dan Nica a pierdut mandatul de la Interne in urma unui scandal legat de arhiva serviciului secret al ministerului, aşa numitul "Doi şi-un sfert", si din cauza suspiciunilor ca pregatea fraudarea alegerilor prezidentiale din 2009.

In septembrie 2009, Marian Vanghelie ii transmitea Elenei Udrea "sa stea linistita" ca arhiva de la Ministerul de Interne, condus atunci de Dan Nica, e "pe miini bune".

"Stai liniştită că e pe mâini bune, nu mai trebuie să te ocupi de oamenii ăia, lasă Ministerul de Interne să-şi facă datoria în campania electorală, să fie ales cine vor românii. Draga mea Elena, fii cu siguranţă că am tot curajul şi am să spun lucrurilor pe nume când nici nu ai să visezi tu”, a spus Vanghelie.

Presedintele Traian Basescu l-a acuzat, in acest context, pe Dan Nica de faptul ca furnizeaza PSD informatii din arhiva serviciului secret.

 "Acel serviciu a fost pus total la dispoziţia lui Vanghelie, Mitică Iliescu, generalul care a fost la Serviciul Român de Informaţii şi a lui Voicu. Întrebaţi cei doi miniştri de Interne, Oprea şi Dragnea, de ce au plecat. Ce n-au vrut să facă ei doi a făcut Nica, deşi a avut o discuţie cu mine în care i-am spus să nu o facă", a declarat Traian Băsescu.

In ce priveste campania electorala, Dan Nica declara inaintea alegerilor prezidentiale din 2009 ca "autocarele sunt pregătite". Din funcţia de ministru de Interne, Nica era responsabil cu buna organizare a alegerilor, acuzându-se astfel singur.


6. Lucian Isar, ministru delegat pentru mediul de afaceri, atac speculativ asupra leului

Lucian Isar se află printre bancherii acuzaţi de BNR că au profitat de atacului speculativ asupra leului în 2008.  Isar şi-a pierdut postul de vicepreşedinte al Bancpost în urma unui atac speculativ asupra leului în octombrie 2008. 

Mai mulţi oficiali ai BNR au vorbit în acel moment despre o încercare de manipulare a pieţei din partea dealerilor băncilor, pe fondul atacului asupra leului declanşat de investitorii străini, şi au criticat dur mai multe bănci româneşti.

Printre persoanele considerate vinovate de acest comportament a fost şi Isar. Acesta a părăsit sistemul bancar şi a devenit unul dintre principalii critici ai politicilor BNR, potrivit zf.ro.


7. Andrei Marga (PNL), ministru de Externe, nepotisme

A fost acuzat ca si-a favorizat sotia cat a fost rector al UBB, tolerand si alte cazuri de nepotism si profit din conflict de interese in universitate. Conform presei locale, numai in anul 2010, veniturile declarate ale rectorului Marga si sotiei sale au ajuns la aproape 350 000 RON, potrivit portalului Romania Curata.

 


8. Ioan Rus (PSD), ministru de Interne, fonduri Phare

Tot ministru de interne în guvernul Năstase și fost vicepremier al guvernului, tot în cabinetul Năstase, Rus a fost acuzat de presa, in 2003, ca a beneficiat, prin intermediul firmei Napoca, de fonduri Phare alocate pentru proiectul Parcul Industrial din Cluj, proiect care se ridica la 6,2 milioane de euro. Alte acuzatii au vizat faptul ca, prin firma Napoca Constructii SA, Rus a beneficiat de contracte finantate din fonduri publice si ca societatea Napoca a castigat licitatii organizate chiar de catre ministerul condus pe atunci de Ioan Rus.
 

 

9. Daniel Constantin, omul lui Voiculescu la Agricultura

In 2003, Daniel Constantin a devenit consilier la Cabinetul secretarului de stat pentru integrare europeana din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Incepand cu acest an si pana în 2006, în calitate de coordonator al Corpului Consilierilor de Integrare Europeana din cadrul Ministerului Agriculturii, a avut responsabilitati legate de negocierea pachetului financiar acordat Romaniei pentru Agricultura, de reforma Politicii Agricole Comune, dar si de negocierile privind cadrul financiar 2007 - 2013.

Dupa 2006, a fost angajat la firme de consultanta pentru atragerea fondurilor europene. In perioada 2007 - 2009 a lucrat ca evaluator independent la Banca Mondiala în cadrul Proiectului Makis, iar între 2008 si 2009, a fost administrator al societatii Roadvision si director general al Provom SRL.

Daniel Constantin a preluat conducerea Agentiei de Plati si Interventii în Agricultura la 1 aprilie 2009, printr-un ordin al fostului ministrul al Agriculturii Ilie Sarbu. El a demisionat de la conducerea APIA in octombrie 2009.

Are o datorie de 295.000 de euro, bani imprumutati de la Dan Voiculescu, scadent in 2016.

Evenimentul Zilei scrie despre interesele pe care grupul de firme Grivco, controlat de Dan Voiculescu - mentorul politic al lui Daniel Constantin – le are in agricultura. EvZ scrie ca ICTID Băneasa are încheiate contracte de închiriere şi de prestări servicii depozitare cu Ministerul Agriculturii,  iar Grivco Agro SRL (firma despre al carei unic asociat ziaristii Evz sustin ca este “din anturajul grupului Grivco”) şi-a construit propriile depozite la Perişor. O alta firma din grup ar fi Logicons SA, care ofera consultanta pe proiecte europene in agricultura.

 

10. Ovidiu Silaghi, ministrul Transporturilor, cercetat de DNA pentru trafic de influenta

Ovidiu Silaghi ar fi fost cercetat de DNA pentru trafic de influenta in cazul lichidarii SC Samobil SA (cea mai mare fabrica de mobila din Satu-Mare), o afacere de zeci de milioane de euro in care ar fi fost implicat si unul dintre deputatii care reprezinta minoritatea italiana in Parlamentul Romaniei (Mircea Grosaru). De altfel, Ovidiu Silaghi este secretarul Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Italiana. In 2008, Jurnalul National a publicat o ancheta despre acest caz.
 
Presa locala si centrala a scris despre Ovidiu Silaghi, in 2007, mentionand firmele infiintate si apoi falimentate de-a lungul anilor (cinci la numar) si despre preluarea prin aceste firme a unor intreprinderi de stat vandute apoi in profit. Ovidiu Silaghi era anchetat de Parchetul General pentru abuz în serviciu, fiind reclamat ca nu a pus in executare o hotarare judecatoreasca din perioada in care era director la Camera de Comert din Satu-Mare. A primit NUP in 2008.
 
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2026 Revista 22