O echipă de artiști, teoreticieni antropologi și biologi realizează un Muzeu al Litoralului Românesc

Redactia | 10.08.2022

O echipă de artiști, teoreticieni, antropologi și biologi a început cercetarea la Marea Neagră, pentru realizarea unui Muzeu al Litoralului Românesc

Pe aceeași temă

La Eforie Sud, cea mai veche stațiune de la Marea Neagră, se suprapun straturi care adună peste 100 de ani de viață, începând cu primul capitol de vilegiatură, scris de Ioan Movilă, avocat și om de afaceri plecat din Moldova cu familie și acareturi, la finalul sec. al XIX-lea, pentru a investi în ceea ce, pe 20 septembrie 1899, devenea stațiunea balneară și climaterică Movilă – Techirghiol (bai calde de nămol, băi reci de lac și de mare). Sub noul nume Carmen Sylva, în perioada interbelică stațiunea, cu ale sale hoteluri-han și grădini unde se asculta jazz și se dansa până târziu (Camil Petrescu, Patul lui Procust), cu pavilion de muzică pe faleză, teatru, muzeu de istorie și chiar un mic aeroport, devine “un vis frumos de artă și îndrăzneală” (Ion Adam), o destinație “preferată marilor stațiuni din țări cu tradiție precum Franța, Italia, Cehoslovacia, Elveția” (Victor Nicolai).

În măruntaiele vieții cotidiene, intime, de dincolo de cărți poștale și de loisir-ul "water front", intrăm cu ajutorul fotografiilor de familie și al istoriei personale a locuitorilor care povestesc cu plăcere despre strălucirea cazinoului pe apă de la Eforie Sud, unic în România, și decăderea sa după iarna geroasă care, în 1928, a transformat marea într-o sculptură de gheață, despre penuria de apă care era adusă cu cisternele pe calea ferată și abundența vinului rece consumat pe vremuri cu plasa sau cu butoiul, despre diminețile petrecute de copiii anilor 60-70 cărând bagajele turiștilor germani, polonezi sau danezi și amiezile petrecute pe plajă investigând buncărele rusești din beton sau jucându-se Poarca și Țările.

 Comunicatul de presă

Asociația Forumul Artelor Vizuale, alături de un grup transdisciplinar de artiști și teoreticieni, în colaborare cu specialiști internaționali din domeniul digitizării, prezervării și promovării artistice a arhivelor, a demarat un amplu proiect de cercetare la Marea Neagră, având ca obiectiv crearea unui Muzeu virtual al Litoralului Românesc. Antropologi, biologi, filosofi, alături de reprezentanți ai școlilor superioare de artă sau științe umaniste din București, Cluj, Iași, își unesc eforturile într-o cercetare care are ca scop cunoașterea și promovarea litoralului românesc. Proiectul este realizat cu sprijinul comunității locale de colecționari de artefacte și al organizațiilor culturale regionale. Pe termen lung, echipa urmărește ca acest muzeu virtual să capete și un corp fizic, recontextualizând inițiative precum muzeul de istorie interbelic înființat de dr. Horia Slobozeanu la Eforie Sud, în propria casă.

Afiș publicitar, anii 30

Proiectul Arhivele Litoralului construiește strat cu strat, în imagini și narațiuni, așa numitul oraș "Litoral" (Constantin Cioroiu, Ghid sentimental), regiunea care se întinde de-a lungul țărmului mării și cuprinde viețile locuitorilor de sezon, dar și ale celor permanenți. În cărțile poștale, orașul "Litoral" se vede de regulă de la malul mării, o întindere de nisip cu construcții și oameni echipați după moda timpului lor pentru băile de aer ori de soare: cu bonete, umbrele de dantelă, costume de mariner, chimonouri Chio Chio San sau slipuri comuniste de supraelastic. În măruntaiele vieții cotidiene, intime, de dincolo de cărți poștale și de loisir-ul "water front", intrăm cu ajutorul fotografiilor de familie și al istoriei personale a locuitorilor care povestesc cu plăcere despre strălucirea cazinoului pe apă de la Eforie Sud, unic în România, și decăderea sa după iarna geroasă care, în 1928, a transformat marea într-o sculptură de gheață, despre penuria de apă care era adusă cu cisternele pe calea ferată și abundența vinului rece consumat pe vremuri cu plasa sau cu butoiul, despre diminețile petrecute de copiii anilor 60-70 cărând bagajele turiștilor germani, polonezi sau danezi și amiezile petrecute pe plajă investigând buncărele rusești din beton sau jucându-se Poarca și Țările.

Fotografie aeriana Eforie Sud

La Eforie Sud, cea mai veche stațiune, se suprapun straturi care adună peste 100 de ani de viață, începând cu primul capitol de vilegiatură, scris de Ioan Movilă, avocat și om de afaceri plecat din Moldova cu familie și acareturi, la finalul sec. al XIX-lea, pentru a investi în ceea ce, pe 20 septembrie 1899, devenea stațiunea balneară și climaterică Movilă – Techirghiol (bai calde de nămol, băi reci de lac și de mare). Sub noul nume Carmen Sylva, în perioada interbelică stațiunea, cu ale sale hoteluri-han și grădini unde se asculta jazz și se dansa până târziu (Camil Petrescu, Patul lui Procust), cu pavilion de muzică pe faleză, teatru, muzeu de istorie și chiar un mic aeroport, devine “un vis frumos de artă și îndrăzneală” (Ion Adam), o destinație “preferată marilor stațiuni din țări cu tradiție precum Franța, Italia, Cehoslovacia, Elveția” (Victor Nicolai). Salutările de vară spre rude și prieteni vor pleca apoi purtând ștampila Vasile Roaită, Eforie Sud, numele sub care a respirat localitatea în comunism și postcomunism, cu o nouă înfățișare și schimbări urbanistice care au transformat-o într-o stațiune populară pentru oamenii muncii. Astăzi ea păstrează câte ceva din toate straturile anterioare de locuire, clădiri de patrimoniu, mărturii și semne din diferite perioade istorice.

Lansată la mijlocul lunii iulie în Eforie Sud, cercetarea colaborativă și transdisciplinară Arhivele Litoralului se va extinde în următorii doi ani către Constanța și 2 Mai urmărind identificarea și digitizarea unui număr semnificativ de colecții de fotografii și cărți poștale, obiecte și materiale documentare legate de băile de soare, aer și nămol. Acestora li se vor adăuga esențiale informații cu privire la moravurile și poveștile vechilor stațiuni, rezultând o arhivă vie de imagini, înregistrări audio-video și obiecte, care va cartografia, dezvoltarea litoralului românesc de la finele secolului al XIX-lea, până în perioada comunistă și postcomunistă. Pornind de la aceste documente, artiști invitați vor produce lucrări cu rol de alternativă a istoriei oficiale. Arhivele Litoralului va funcționa ca instrument cultural și educațional dedicat specialiștilor și publicului larg dar și ca hub de comunicare al comunității locale cu specialiști naționali și internaționali.

Ghid informativ

Raluca Oancea - director proiect

Raluca Oancea, curatorul proiectului, declară în acest sens că “arhiva va constitui o istorie subiectivă, o alternativă la narațiunile oficiale, în acord cu interpretările oferite de Michel Foucault sau Hal Foster, filosofi și teoreticieni ai arhivelor, dar și un mod de relaționare al comunităților multiculturale de pe litoral și un prilej de a lansa o filosofie a nămolului, element de legătură la nivel corporal, social și articulație între Eros și Tanatos.”

Alexandra Dumitrescu și Emil Cristian Ghiță - Inițiatori

Rezultatele acestor cercetări vor fi puse în discuție în cadrul unor ateliere și simpozioane organizate în orașe ca Eforie Sud, Constanța, dar și în centre culturale din București, Cluj sau Iași, la care vor fi invitați importanți artiști care lucrează cu arhive de imagini și sunet, specialiști din domeniul arhivării cu prestigiu internațional, antropologi, biologi specializați în flora endemică. Institutele culturale și reprezentanțele diplomatice partenere, precum Centrul Ceh, Ambasada Suediei la București, vor iniția explorări în arhivele proprii și în țările de origine, în încercarea de a găsi fotografii ale vacanțelor petrecute de cetățenii străini pe litoralul românesc în perioada comunistă sau postcomunistă. Inițiativa vizează pe termen lung realizarea unor legături strategice între comunități din diferite state ale Europei, într-o perioadă în care unitatea este esențială.

 

PARTICIPANTI: Echipa de cercetare reunește profesori universitari de arte vizuale, estetică, fotografie, comunicare din București, Cluj și Iași, angajați în cadrul Universității Naționale de Arte din București (Raluca Oancea, Raluca Paraschiv, Iosif Kiraly, Alexandra Croitoru), Universității de Arte George Enescu din Iași (Matei Bejenaru, Cristian Nae, Cătălin Gheorghe, Cristina Moraru), Universității de Arte și Design din Cluj (Răzvan Anton), alături de specialiști în arhivarea fotografiei și a înregistrărilor sonore din cadrul Muzeului Țăranului Român (Iris Șerban, Iuliana Dumitru), antropologi specializați în digitalizarea arhivelor și practici comunitare (Cristina Irian, antropolog și doctor UNARTE), specialiști din domeniul patrimoniului, biologiei și ecologiei. Acestora li se alătură Jon Dean sociolog și artist britanic, Kopacz Kund, cadru didactic la Universitatea Catolică Eszterházy Károly (UCEK), Călina Bârzu cercetător la Nederlands Fotomuseum, Rotterdam și arhivar Daguerreoase, Cristian Seușan, colaborator al proiectului land art bulgar ART NATURE “DUPPINI ART GROUP”. Comunicarea internațională este asigurată de cadrele academice (Irina Botea Bucan, doctorand Goldsmith College și profesor la Columbia University, Cristian Nae, curator al pavilionului României la Bienala de la Veneția, 2019) dar și de Emil Ghiță fost manager cultural în cadrul Centrului Ceh din București, care în 2021, prin asociatia FAV, a pus bazele programului Eforie Colorat.

 

Eforie Colorat a fost lansat, în anul 2021, ca un program cultural complex, dedicat turiștilor și membrilor comunității locale, cât și comunității artistice sau grupurilor de ecologie la nivel național. Cândva una dintre cele mai vizitate stațiuni din Europa, Eforie Sud a rămas un loc marginalizat, aproape abandonat în cursul aventurii consumeriste iar grădina sa de vară, cu cel mai mare ecran de proiecție de pe litoral, s-a deteriorat ajungând o ruină. Curățată prin efortul organizatorilor, grădina își revendică acum funcția inițială de spațiu cultural și loc de întâlnire comunitar. Organizat de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh și primăria Orașului Eforie și Radef România Film, programul Eforie Colorat își propune revitalizarea spațiilor culturale de la malul Mării Negre prin artă contemporană, organizarea de rezidențe și discuții. Eforie Colorat reunește comunitatea artistică, decidenții din administrațiile locale și centrale, alături de grupurile activiste, într-un efort comun de a formula soluțiile actuale de reabilitare, o oferta culturală alternativă și o nouă șansă de dezvoltare.

 

Organizatori: Emil Cristian Ghiță, Alexandra Dumitrescu, Raluca Paraschiv, Ionuț Cosmin Idu, Theodor Sârbu, Andreea Solba | Curator: Raluca Oancea | Grafică: Andrei Turenici | Comunicare: Evantia Barca |

ARHIVELE LITORALULUI

Proiect dezvoltat de Asociația Forumul Artelor Vizuale (FAV), în parteneriat cu Primăria Eforie, Centrul Ceh, Institutul Național al Patrimoniului, Ambasada Suediei la București, Centrul Cultural "Teodor Burada" Constanța, Constanta South Container Terminal SRL, Muzeul Național al Țăranului Român, Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași, Universitatea de Arte și Design Cluj Napoca, RADEF România Film, Agenția Națională de Presă AGERPRES și Asociația Aici a Stat

Cofinanțat de AFCN

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22