Optimism moderat: Economia României va avansa mai rapid în 2021 față de media UE

Previziunile economice din iarna anului 2021 prognozează, pentru România, o creștere a PIB-ului cu 3,8% în 2021 și cu 4% în 2022, se arată într-un comunicat emis joi de Comisia Europeană.

Creșterea previzionată pentru 2022 este aproape la nivelul creșterii economice din 2019 (4,1%), dar rămâne, în cifră absolută, mai mică decât scăderea economiei provocată în 2020 de pandemie (-5%).

Prin comparație, economia UE va crește cu 3,7% în 2021 și cu 3,9% în 2022, potrivit aceleiași prognoze, ceea ce înseamnă că economia României se va recupera cu un ritm anual cu 0,1% mai mare decât media europeană.

În ceea ce privește inflația, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.

În zona euro, previziunile estimează că inflația va crește de la 0,3% în 2020 la 1,4% în 2021, înainte de a scădea ușor la 1,3% în 2022.

„Previziunile privind inflația pentru zona euro și pentru UE au crescut ușor pentru 2021 în comparație cu cea din toamnă, dar, în general, se preconizează că va rămâne moderată. Se preconizează că redresarea întârziată va continua să atenueze presiunile exercitate de cererea agregată asupra prețurilor. În 2021, aceasta va fi stimulată temporar de efecte de bază pozitive în ceea ce privește inflația energetică, ajustările fiscale, în special în Germania, precum și de impactul cererii în creștere care este afectată de unele constrângeri rămase în materie de ofertă. În 2022, pe măsură ce oferta se ajustează și efectele de bază scad, se preconizează că inflația se va reduce din nou”, se arată în comunicatul UE.

Comisia Europeană așteptată o redresare a creșterii economice pe măsură ce măsurile de limitare a răspândirii virusului își vor face efectele.

„Se preconizează că economiile din zona euro și din UE vor atinge nivelurile de producție anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din toamna anului 2020, în mare parte din cauza ritmului de creștere peste așteptări preconizat în a doua jumătate a anului 2021 și în 2022.

După o creștere puternică în trimestrul III 2020, activitatea economică s-a redus din nou în trimestrul IV, pe măsură ce al doilea val al pandemiei a declanșat noi măsuri de limitare a răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare, se preconizează că economiile UE și din zona euro se vor contracta în primul trimestru al anului 2021.

Creșterea economică urmează să fie reluată în primăvară și să se accelereze în timpul verii, pe măsură ce programele de vaccinare progresează și măsurile de limitare a răspândirii virusului se vor relaxa treptat. Se preconizează, de asemenea, o îmbunătățire a perspectivelor economiei mondiale pentru a sprijini redresarea economică.

Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ”, potrivit comunicatului.

Precizia acestor previziuni este stâns legată de evoluția pandemiei, mai arată Comisia. Un succes al campaniei de vaccinare ar putea duce la o viteză mai mare a revenirii economiei.

„Riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamnă, deși rămân ridicate. Acestea sunt legate în principal de evoluția pandemiei și de succesul campaniilor de vaccinare.

Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare mai rapidă decât se preconizase a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și, prin urmare, la o redresare mai rapidă și mai puternică. De asemenea, instrumentul de redresare NextGenerationEU, al cărui element central este Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ar putea stimula o creștere mai puternică decât se preconizase, deoarece finanțarea avută în vedere nu a fost încă încorporată în această previziune.

În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate. Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile”, se mai arată în comunicat.

„Previziunile de astăzi oferă o speranță reală într-o perioadă de mare incertitudine pentru noi toți. Relansarea solidă preconizată a creșterii economice în a doua jumătate a acestui an arată foarte clar că depășim această criză. Un răspuns ferm la nivel european va fi esențial pentru a aborda aspecte precum pierderea locurilor de muncă, slăbirea sectorului corporativ și creșterea inegalităților. Vom avea încă multe de făcut pentru a limita consecințele socioeconomice mai ample. Pachetul nostru de redresare va contribui în mare măsură la sprijinirea redresării, susținută de introducerea vaccinării și de o posibilă creștere a cererii la nivel mondial”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, după publicarea prognozei.

„Europenii trec printr-o perioadă dificilă. Pandemia încă persistă, iar consecințele sociale și economice ale acesteia sunt cu atât mai evidente. O iarnă dificilă, dar se vede, în sfârșit, lumina de la capătul tunelului. Pe măsură ce tot mai multe persoane vor fi vaccinate în lunile următoare, relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului ar trebui să permită o revenire mai puternică pe parcursul primăverii și al verii. Economia UE ar trebui să revină la nivelurile PIB-ului dinainte de pandemie în 2022 - mai devreme decât se preconizase anterior - deși producția pierdută în 2020 nu va fi recuperată atât de repede, nici în același ritm în întreaga Uniune. Această previziune este supusă unor riscuri multiple, legate, de exemplu, de noile variante ale COVID-19 și de situația epidemiologică globală. Pe de altă parte, impactul Next Generation EU ar trebui să ofere un impuls puternic economiilor celor mai afectate în următorii ani, care nu sunt încă integrate în proiecțiile de astăzi”, a spus, la rândul său, Paolo Gentilomi, comisar european pentru economie.