Pe aceeași temă
„Mi se pare o decizie foarte proastă, noi când am decis să modificăm OUG 51, am decis să modificăm prin lege ordonanța și am ales procedura angajării răspunderii, pentru că este o situație care trebuie rezolvată urgent. Foarte mulți copii nu mai pot să se duca la școală, pentru că serviciul de transport a fost transformat din serviciu public în transport județean”, a spus Ludovic Orban, la Digi24.
„În OUG 51 s-a introdus un articol prin care s-au prelungit de drept licențele operatorilor de transport la nivelul fiecărui județ până în 2023, adică s-a decis să nu se organizeze licitații de traseu pentru firme. Menținerea până în 2023 afectează grav calitatea transportului, pentru că ține în circulație mijloace de transport care nu respectă norme tehnice și nu oferă siguranță pasagerilor”, a adăugat premierul.
„Atacarea la CCR nu face altceva decât să perpetueze situația de fapt și să întârzie ca serviciul de transport județean să redevină serviciu public. Asta nu e o acțiune social-democrată, este o acțiune care lovește în plin familii cu nivele de venituri mai scăzute. Se restrânge grav accesul fiecărui copil la serviciile de educație oferite de statul român”, a subliniat premierul.
***
PSD va sesiza luni Curtea Constituțională pentru prorogarea pensionărilor în justiție și OUG 51 privind transporturile.
A început opoziția PSD: după ce a introdus în procedură parlamentară proiectele pentru care guvernul Orban a anunțat că-și va asuma răspunderea, ca să aibă motiv să declare conflict constituțional între guvern și parlament, Ciolacu atacă la CCR modificarea legii plafoanelor bugetare, necesară guvernului pentru ca proiectul legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale să poată fi adoptat până la 31 decembrie. La viteza cu care lucrează CCR, nu e greu de bănuit ce se va întâmpla și că PSD blochează astfel adoptarea bugetului, vital pentru buna funcționare a economiei, pentru ca instituțiile să știe cum să își planifice toate cheltuielile și investițiile.
Președintele interimar al PSD recunoaște că sesizarea nu va fi făcută pe fond ci pe formă și pretinde că referendumul pe justiție i-ar interzice guvernului să își asume răspunderea pe vreo lege din domeniul justiției, deși referendumul viza ordonanțele de urgentă prin care guvernele PSD au modificat legile justiției.
„Vom face sesizarea în Parlament, cea pe legile justiției și una în domeniul transporturilor. Nu vom face sesizări pe fond. În primul rând, vom face o sesizare pe formă. Cele două legi cu care a venit domnul Orban în Parlament, noi nu vrem să le atacăm pe fond, vrem să le atacăm pe formă. Luni vor fi depuse aceste sesizări. Un lucru care mi se pare normal din două motive. În primul rând, a existat un referendum în România ca niciun Guvern să nu mai schimbe legile din domeniul justiției prin ordonanțe sau prin asumări. Și primul lucru pe care l-a făcut Guvernul Orban, a venit cu asumări pe domeniul justiției”, a declarat Marcel Ciolacu, sâmbătă, la Antena 3.
Pe de altă parte, el a invocat faptul că proiectele pe care și-a asumat guvernul răspunderea ar fi deja în procedură parlamentară, omițând să explică, însă, că acestea au fost repuse în discuție doar după ce guvernul a anunțat că-și va asuma răspunderea pe ele.
”Atâta timp cât există legi în Parlamentul României, mai ales într-o formă finală de dezbatere, nu poți să vii tu Guvern să îți asumi și să treci peste Parlament. Parlamentul României este instituția care legiferează în orice stat democratic”, a spus Ciolacu.
***
Camera Deputaților și Senatul s-au reunit joi, pentru cele trei proiecte pentru care guvernul și-a asumat răspunderea: modificarea legilor Justiției, abrogarea OUG 51 privind decontarea transportului pentru elevi și legea plafoanelor bugetare.
Pachetul de modificări pe justiție prevedea prorogarea pentru data de 1 ianuarie 2020 a pensionării anticipate a magistraților, creșterea numărului judecătorilor în completele inferioare, de la doi la trei, dar și partea legată de vechimea pentru accederea în Institutul Național al Magistraturii.
În mesajul adresat parlamentului, premierul Ludovic Orban a explicat că guvernul și-a asumat răspunderea pentru legea plafoanelor bugetare pentru ca proiectul legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale să fie adoptat până la 31 decembrie.
El a spus că este vital pentru buna funcționare a economiei ca fiecare să cunoască foarte clar ce se va întâmpla anul viitor și ca instituțiile să știe cum să își planifice toate cheltuielile și investițiile, după cum orice cetățean trebuie să știe la ce venituri se poate aștepta în 2020.
El a spus că deficitul bugetar va depăși 4% din PIB și că în ciuda voinței de a reduce deficitul sub 3%, așa cum cerea Uniunea Europeană, obiectivul nu poate fi atins în 2020, când trebuie aplicate și legea pensiilor, legea salarizării în sectorul public, care angajează și alte cheltuieli suplimentare. Cu toate acestea, a remarcat el, în parlament ”este în continuare o febrilitate de adoptarea altot legi care genereză cheltuieli suplimentare (...). O spun limpede: bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio cheltuială suplimentară. Orice cheltuială poate duce la imposibilitatea de a face plăți vitale. Pentru 2020 propunem deficit de 3,6%, pentru 2021 de 3,34%”, a spus Orban. El a precizat că este imposibilă reducerea deficitului fără măsuri de austeritate, motiv pentru care această reducere trebuie făcută gradual.
Cât privește asumarea răspunderii pentru abrogarea OUG 51, Orban a spus că aceasta a creat, de la adoptare, situații negative în domeniul transportului intrajudețean. ”Există copii care nu merg la școală pentru că nu li se mai decontează naveta școlară”, a spus premierul.
Asumarea răspunderii pe proiectul privind justițai se referă la prorogarea pentru pensionarea anticipată a magistraților, pentru trecere de la complete de 2 la 3 judecători și privind pregătirea la INM. Astfel, în urma asumării răspunderii. a fost prorogată pensionarea anticipată a magistraților și a fost scoasă din lege trecerea la complete de 3. Au fost păstrate în lege articolele privind stagiul de pregătire la Institutul Național al Magistraturii, de la 2 la 4 ani. Orban a explicat că, în lipsa acestor modificări, sistemul de justiție ar fi grav afectat.
Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de for legislativ decizional, o inițiativă legislativă prin care pensionarea anticipată a magistraților este amânată până la 1 ianuarie 2022, fiind menținută în această perioadă vechimea minimă de 25 de ani.
De asemenea, senatorii au decis să proroge pentru 1 ianuarie 2021 termenul de la care numărul judecătorilor în completele inferioare va creşte de la doi la trei.
