Pe aceeași temă
În cel mai recent raport, arhitecții trag un semnal de alarmă cu privire la înmulțirea construcțiilor ilegale, pentru care executanții nu dețin toate autorizațiile necesare. Astfel, anul trecut, 95.000 mp reprezintă suprafață construită ilegal în București, pentru care se solicită documentație post-execuție. Pericolul este că odată ridicat este practic imposibil de verificat dacă s-au respectat standardele de rezistență și de securitate.
Din totalul suprafeței construite în 2017, pentru 4% dintre lucrări se solicită autorizări pentru respectarea cadrului legal, o suprafață mai mare decât a celui mai mare mall din țară, AFI Palace Cotroceni (90.000 mp).
În absența unor măsuri administrative care să susțină o dezvoltare coerentă, Bucureștiul riscă să se blocheze, iar calitatea locuirii va continua să scadă, susține Ordinul Arhitecților din România, filiala București (OARB). „Pentru ca Bucureștiul să poată deveni o adevărată capitală europeană, considerăm că este absolut necesar ca arhitecții să fie direct implicați, ca interlocutori experți în comunicarea interactivă dintre reprezentanții administrației locale și cetățeni”, se arată în raportul pentru București 2018.
Multe dintre locuințele noi sunt subdimensionate, slab iluminate și nesatisfăcătoare din punct de vedere funcțional. Pe de altă parte, amenajarea spațiului public în ansamblurile noi este complet neglijată, străzile sunt înguste, trotuarele sunt atât de mici încât devin inutile, stâlpii de iluminat sunt amplasați adesea în mijlocul trotuarului, iar spațiile verzi sunt aproape inexistente. “Cartierele noi sunt făcute iresponsabil; spațiile publice nu există”, spun arhitecții bucureșteni.
Bucureștiul nu mai are un Plan Urbanistic General (PUG) valabil încă din 2010. În absența unui PUG actualizat nu se poate construi în București la nivelul de calitate dorit. „Parcul de locuințe crește, însă calitatea locuirii scade”, se arată în raport.
Pentru a elimina riscul de corupţie şi abuzurile, arhitecţii bucureşteni propun recalcularea taxei de autorizare raportat la suprafaţa construită, nu la valoare de investiţii, deoarece se poate controla mai simplu valoarea şi nu lasă la latitudinea investitorului să declare ce vrea. Suprafaţa este direct legată de indicatorii urbanistici, deci nu poate fi falsificată.
Astăzi, valoarea de investiţie declarată în autorizaţia de construire nu reflectă valoarea reală de consturire. Este valoarea declarată pentru calcularea taxei de autorizare, care se regularizează după recepţia finală.
În Bucureşti investiţiile în construcţii supuse autorizării reprezintă 12% din totalul suprafeţei construite la nivelul ţării şi doar 7% din totalul valorii de investiţie declarate, mai arată datele Ordinului Arhitecţilor Bucureşti.
Nici în domeniul protecției seismice nu ș-au făcut pași importanți, programul de consolidări avansând în ritm de melc. În privința conservării clădirilor vechi, programul public de reducere a riscului seismic în București nu a avut până acum rezultate, consideră arhitecții.
Din totalul de peste 132.000 de imobile de locuit din București, în jur de două treimi, adică aproape 86.700, sunt construite înainte de anul 1980, iar circa 31.500 de imobile sunt realizate înainte de 1945, conform Institutului Național de Statistică.
În opinia OARB, soluția ar consta în refacerea și completarea OG 20/1994 (privind măsuri pentru reducerea riscului seismic) în sensul asigurării cooperării între proprietari, punerea la dispoziție de locuințe temporare, introducerii unor proiecte integrate, care să includă mai mult decât consolidări structurale.
