Pe aceeași temă
Guvernul a adoptat în ședința sa de luni o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul Justiției.
„Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale Justiției. Pentru corelarea unora din prevederi, preluarea unor recomandări ale Comisiei de la Veneția, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență. (...) Eu nu am mers la Comisia de la Veneția pentru a negocia soluțiile din ordonanța de urgență. Nu am mers nici pentru a solicita sau lua aprobare. Nu am mers pe cont propriu fără o prealabilă dezbatere cu decidenții din țară”, a spus Toader, citat de HotNews.ro
Principalele modificări aduse legilor Justiției, pezentate de tudorel Toader după ședința de Guvern:
- Atât la DIICOT, cât și la DNA crește vechimea în profesie pentru a putea accede, la 10 ani. Să fii procuror la DNA, DIICOT va fi necesară o vechime de 10 ani.
- O altă prevedere care stârnit multă dezbatere, după părerea mea inutilă. Comisia de la Veneția a reținut faptul că cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM nu au drept de vot. Și ne scrie cât de necesar e să participe cu drept de vot. Am înțeles care e dezinformarea, cât scrie Constituția că participă cu drept de vot la plen. (...) Ca să fie limpede și pentru cine nu vrea să înțeleagă, reprezentanții societății civile participă cu drept de vot la plenul CSM
- Ministerul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară pentru a vedea dacă există indiciile unei abateri disciplinare de către procurori. De ce am considerat necesară această soluție: prin raportare la art. 132 din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministerului Justiției. Autoritatea ar fi pur declarativă dacă nu ai putea interveni dacă se realizează abateri comportamentale ale procurorilor.
- O altă modificare se referă la CSM. Membrii CSM pot fi revocați dacă își pierd încrederea celor care i-au ales. Încrederea e un factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat.
- O altă modificare se referă la amânarea intrării în vigoare până la 30 iunie 2019. Avem textul de lege care interzice magistraților să fie detașați. Avem un principiu că mandatele în curs nu pot fi afectate. Speranța mea ar fi să subliniați diferența de a detașa pe viitor și a menține pe cineva detașat. Exemplific prin faptul că CSM a dat o hotărâre care stabilește că detașările în curs se mențin până la data finalizării lor. Sigur că avem de la Ministerul Justiției angajați asimilați magistrați care sunt detașați în alte demnități publice.
- Amânarea pensionării anticipate până la finele lui 2019. Comisia de la Veneția spune că ar fi o problemă, înțeleg că ar fi aproape 2100 de magistrați care ar avea vocație la pensionare. Propunerea a venit de la CSM.
- Pentru a ține echilibrul între dorința unor magistrați, de a respecta decizia CCR, de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneția s-a propus și adoptat soluția amânării până la finele lui 2019.
- O altă modificare: se prevede că pe viitor apelurile se vor judeca în complet de trei judecători și am dat curs solicitării CSM, amânând. Apelul în complet de trei judecători se va judecat din 2020.
- Mulți sunt delegați, detașați. Problema e dacă respectă cerințele legale. Se va face o radiografie a sistemului. Cei care îndeplinesc condiția de vechime, să nu fi fost sancționați, sigur vor rămâne acolo. Ceilalți se vor întoarce la unitățile de parchet de unde au venit.
- Legile justiției sunt și ele perfectibile, probabil vor fi necesare și alte modificări. Am mers de două ori la Comisia de la Veneția, cu draftul de ordonanță în mână, ca să discutăm coordonatele noilor reglementări în raport cu standardele europene, nu să cer aprobare.
- Speranța mea ca în avizul final să se constate că fie și parțial România se aliniază la standardele europene.
"Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:
Art. I - Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al Romăniei Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 44, după alineatul (3), se introduce un nou alineat, alin. (3 indice 1), cu următorul cuprins:
(3 indice 1) Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel putin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lăngă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii".
2. Alineatul (4) al articolului 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică, prin secţiile corespunzătoare, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin (1) - (3 indice 1).
3. Alineatul (1) al articolului 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 54. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Directiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminatitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.
4. La articolul 54, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alin. (1 indice 1), cu următorul cuprins:
(1 indice 1) În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului.
Art. II - Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr, 868 din 15 octombrie 2018, se modifică după cum urmează:
1. Art. I pct. 96 în ceea ce priveşte alineatul (7) al articolului 57 din Legea nr. 303/2004 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1) - (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori.
Art. III - Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Alineatul (3) al artricolului 79 indice 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunitor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesionată, o conduită morală ireproşabită, o vechime de cel puţin 10 ani in funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi in urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.
2. Alineatul (9) al articolului 79 indice 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(9) Procurorii numiţi in cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunitor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcției sau in cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e) din Legea nr. 303/2004.
3. Alineatul (2) al articolului 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie, procurorii trebuie să nu fi fost sanctionaţi disciptinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel putin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi in urma unui concurs susţinut in fata Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
4. Alineatul (8) al articolului 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef at Direcţiei Nationale Anticorupţie, cu avizul conform al secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atributiitor specifice funcţiei sau in cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 tit. b) - e) din Legea nr. 303/ 2004.
5. La articolul 88 indice 2, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu urmatorul cuprins:
(5) Pe durata funcţionării în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunitor din Justiţie, procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie beneficiază de drepturile procurorilor detaşati, in condiţiile legii.
6. La articolul 88 indice 5, alineatul (5), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
a) un interviu, transmis direct şi ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susţinut în faţa comisiei compusă potrivit art. 88 indice 1 alin. (2) din care face parte de drept şi procurorul şef-sectie.
Art. IV - Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Alineatul (3) al articolului 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Reprezentanţii societătii civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
2.La articolul 40 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
c) avizează propunerea ministrului Justiţiei de numire şi revocare a procurorilor şefi de secţii ai Parchetutui de pe lăngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
3. La articolul 44, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alin. (3 indice 1), cu următorul cuprins:
(3 indice 1) Ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvarşirii unei abateri disciplinare săvârşite de către procurori. Cercetarea disciplinară se efectuează de Inspecţia Judiciară, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile in mod corespunzător.
4. La articolul 55 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
c) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară, că persoana în cauză nu şi-a indeplinit sau şi-a indeplinit in mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, atribuţiile prevăzute de lege.
5. Alineatul (3) al articolului 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit.c), procedura de revocare din funcţie a unui membru al Consiliului se desfăşoară după cum urmează:
a) solicitarea de revocare poate fi iniţiată de cel puţin 2/3 din numărul adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită;
b) sesizarea trebuie să cuprindă indicarea corectă a atribuţiei prevăzute de lege pe care persoana în cauză nu şi-a indeplinit-o sau şi-a îndeplinit-o în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, precum şi a motivelor din care rezultă această situaţie. Sesizarea este inadmisibilă atunci cănd vizează modul în care membrul ales şi-a exercitat dreptul de vot, mandatul membrului ales nefiind imperativ;
c) solicitarea de revocare se transmite Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care dispune efectuarea verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară. Verificările trebuie efectuate în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare. Inspectorul- şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor dacă există motive întemeiate care justifică această măsură, dispoziţiile art. 46 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător;
d) raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se transmite Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care il va comunica judecătorului sau procurorului vizat. Împotriva raportului, judecătorul sau procurorul poate formula obiecţiuni în termen de 30 de zile de la comunicare. Raportul definitiv se comunică adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită;
e) în vederea dezbaterii raportului, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii convoacă toate adunările generate de la nivelut instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi o oră pentru desfăşurarea acestora;
f) persoana vizată de revocare se poate adresa judecătoritor sau procurorilor în vederea susţinerii propriului punct de vedere, în orice mod, pănă la data adunăritor generale;
g) dacă 2/3 din numărul voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii intruniţi in adunările generale ale instantelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii vizat de procedură sunt în sensul mentinerii solicitării de revocare, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ia act de hotărările adunărilor generale;
h) adunările generale prevăzute de prezentul alineat sunt legal constituite in prezenâa a cel putin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau procurorilor. Hotărările adunărilor generale se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau procurorilor.
6. Alineatele (4) şi (5) ale articolului 55 se abrogă.
7. Alienatul (9) al articolului 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(9) Dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul revocării membrilor aleşi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
8. Articolul 55 indice 1 se abrogă.
Art. V - Se amănă intrarea în vigoare, pănă la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către Romănia, a art. I pct. 97 şi art. I pct. 98 în ceea ce priveşte alin. (1 indice 1) şi (1 indice 2) ale art. 58 din Legea nr. 303/2004, din Legea nr. 242/ 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătoritor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al Romăniei, Partea I, nr.868 din 15 octombrie 2018.
Art. VI - Se amână intrarea în vigoare până la data de 31 decembrie 2019, a art. I pct. 142 în ceea ce priveşte alin. (3) al art. 82 din Legea nr. 303/2004, din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.
Art. VII - (1) Dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apeluritor în complet format din 3 judecători se aplică apeluritor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării in vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
(2) În cauzele penale, dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători.
Art. VIII - Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunitor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. IX - (1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 şi a Legii nr. 317/2004, intră în vigoare la data publicării ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 intră în vigoare la aceeaşi dată cu Legea 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.
