Pe aceeași temă
Astfel, nu s-a putut lua nicio decizie din cauza lipsei cvorumului. O nouă ședință a fost stabilită pentru vineri, 16 ianuarie, de la ora 10:00. Legea Guvernului Bolojan avea termen de intrare în vigoare 1 ianuarie.
Cei patru judecători care au părăsit duminică ședința, lăsând Curtea fără cvorum, s-au prezentat luni la sediul instanței, dar au refuzat să intre în sala de judecată astfel încât să existe cvorum.
Este vorba de judecătorii propuși de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.
În spațiul public a apărut informația că acești judecători ar fi cerut un studiu de impact al legii.
În această privință, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că: „Am constatat și astăzi, ca și ieri, ca nu a putut fi întrunit cvorumul. Studiul de impact (așa cum au cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu e o noutate. Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a declarat președinta CCR.
”Merg cu speculația mai departe, dacă vreți. Ne-am putea gândi că ar fi posibil și un reviriment jurisprudențial. Probabil că aș fi cea mai fericită dacă se va întâmpla asta. Numai că în cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată, sunt publice și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar”, a adăugat Simina Tănăsescu.
Ministrul PSD Justiției, Radu Marinescu, a declarat la Digi 24 că nu a primit până în acest moment nicio solicitare privind un studiu de impact.
E nevoie ca 6 din cei 9 judecători CCR să fie prezenți pentru a se asigura cvorumul și de 5 voturi pentru a se lua o decizie, potrivit legii.
Ședința de luni vine după două amânări – una pe 10 decembrie, cealaltă pe 28 decembrie, atunci când cei patru dintre judecătorii numiți de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit sala de plen după ce le-a fost respinsă cererea de amânare a deciziei până la 15 ianuarie.
La începutul lunii decembrie, Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a legii privind pensiile speciale.
Doar că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de controversata Lia Savonea, a sesizat din nou CCR asupra acestei legi, susținând că legea adoptată de Guvern „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Decizia de sesizare a CCR a fost luată în unanimitate, de 102 judecători din 102 prezenți.
Ce contestă Înalta Curte
Înalta Curtea de Casație și Justiție susține că modificările făcute de Guvernul Bolojan „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.
„Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat (…) Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților, plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net. La alte categorii există limitări raportate la valoarea netă mult superioară, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă și nejustificată, raportată la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, a acuzat purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar.
Ce schimbări aduce Legea Bolojan
stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net;
creşterea vechimii în muncă de la 25 de ani, cât este în prezent, la 35 de ani;
creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 la 65 de ani, într-o perioadă de tranziţie de aproximativ 15 ani;
stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani.
Premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților au fost: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, adică cei care, în ședința de dumincă au ieșit din sala de plen și au boicotat ședința de luni, 29 ianuarie.
CITESTE ȘI Marea cârdășie pe justiție. Ce rol joacă președintele?
