Pe aceeași temă
Parlamentul a adoptat, marţi, cu 249 de voturi "pentru", 30 de voturi "împotrivă" şi două abţineri, declaraţia propusă de USL, potrivit căreia primul-ministru trebuie să prezinte poziţia României la lucrările Consiliului European din 28 iunie, potrivit Mediafax.
Potrivit proiectului de declaraţie propus de USL, "Parlamentul României trebuie să fie informat, în prealabil, asupra agendei Consiliului European şi să stabilească un mandat de principiu cu privire la ceea ce va susţine reprezentantul României; Parlamentul României trebuie să fie informat, după fiecare Consiliu European, cu privire la deciziile adoptate".
De asemenea, declaraţia USL vizează ca "partajarea atribuţiilor în cadrul Puterii Executive", în domeniul afacerilor europene, să fie următoarea: "în materie de politică militară şi de securitate militară, precum şi în politica externă comună a UE, este constituţional şi funcţional ca Preşedintele României să aibă precădere în a reprezenta România; în materie economică, socială, bugetară, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen, precum şi în alte aspecte executive, este constituţional şi funcţional ca Primul Ministru să aibă precădere în a reprezenta România".
Declaraţia propusă de USL concluzionează că având în vedere agenda reuniunii Consiliului European din 28 iunie, "precum situaţia economică din UE, adoptarea unor măsuri economice şi sociale, precum şi continuarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2014-2020", "Parlamentul României consideră că primul ministru trebuie să prezinte poziţia României la lucrările Consiliului European din 28 iunie 2012".
In plenul parlamentului, Ponta a propus, in numele Guvernului, impartirea atributiilor astfel incat presedintelui sa ii revina toate temele care tin de politica militara, de securitate si politica externa comuna a UE iar premierul sa participe la consiliile care dezbat problemele ce tin de activitate economica, sociala, fonduri europene, guvernul si premierul sa reprezinte Romania pe plan european.
Premierul Victor Ponta
Cele mai importante declarații ale premierului Victor Ponta
Nu văd această declarație ca pe un conflict între președinte și premier, ci ca pe o revenire la normalitate, ca pe o revenire la conlucrarea între instituțiile statului.
După 2008 instituțiile statului nu au colaborat foarte bine în chestiuni europene, Parlamentul a fost exclus de la decizii, iar premierul României a considerat că e bine să fie exclus, a avut o poziție umilă.
Sunt cinci puncte pe agenda europeană pe care Guvernul le consideră prioritare pentru România. În ceea ce privește aderarea la Schengen, progresele României au fost apreciate la ultima întrunire a miniștrilor de externe și sperăm ca în septembrie să aderăm.
În privința Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), România și-a îndeplinit toate obligațiile. Declaraţiile iresponsabile şi egoiste ale unor oameni politici români care îşi doresc, doar pentru că partidul din care fac parte nu se mai află la putere, să avem un raport negativ pe justiţie cred că fac parte dintr-un mod de a face politică de dinainte de 1995 sau poate chiar de dinainte de 1989. Un raport pozitiv e un raport pozitiv pentru România, nu pentru o forţă politică sau alta pentru că în ultimii 5 ani am fost pe rând, partidele reprezentate azi în Parlament, într-o formă sau alta, la guvernare, şi un raport pozitiv ar reprezenta o bilă albă pentru România în ansamblu. Interesele meschine nu cred că au legătură cu interesul de ansamblu al României şi vă asigur că toate eforturile României şi ale Guvernului vor fi îndreptate în direcţia îndeplinirii acestor condiţionalităţi pe care România trebuie să le pună în practică cât mai rapid.
Guvernul pe care îl conduc va opri toate practicile anterioare de blocare a proiectelor europene pe criterii politice. Din punctul meu de vedere, orice primar, orice preşedinte de consiliu judeţean, indiferent dacă e de la USL, PDL, UDMR sau orice alt partid, va avea tot sprijinul necesar pentru accesarea fondurilor europene. Consider condamnabilă aprecierea acestor proiecte pe un criteriu politic şi vreau să vă asigur că acest lucru nu se va mai întâmpla în viitor.
În ultimii ani, (...) e evident că am ratat ocazia de a folosi cei mai ieftini bani din lume deoarece fondurile structurale şi de coeziune, ca şi cele privind Politica Agricolă Comună, sunt fonduri nerambursabile. România s-a împrumutat de la instituţiile financiare internaţionale şi de pe piaţa financiară privată cu bani pe care ar fi putut să-i obţină prin accesarea fondurilor europene. Este pentru prima dată când România participă activ la discuțiile despre Bugetul Uniunii Europene pentru 2014- 2020.
În UE există o dezbatere importantă despre un pact de creștere economică ce poate reprezenta pentru România o șansă de a fi implicată în crearea de locuri de muncă și de dezvoltare economică.
Îmi doresc reluarea comunicării și colaborării instituționale. Parlamentul nu poate fi un spectator. Dvs. trebuie să fiți informați despre reuniunile europene importante și să dați un mandat celor care reprezintă România la Bruxelles.
Președintele și premierul României pot reprezenta, în aceeași măsură, românia la reuniunile Consiliului European. 25 de țări din UE sunt reprezentate de premier. Excepție fac Cipru și Franța. Consider util pentru buna reprezentare a României ca cel care reprezintă România la nivel european, în funcţie, evident, de agenda reuniunii, să aibă un mandat de principiu din partea dvs., a Parlamentului României şi să prezinte în faţa dvs, atât înainte de Consiliu, cât şi după, temele principale şi care sunt deciziile care privesc ţara noastră.
De asemenea, consider şi vă propun, stimaţi deputaţi şi senatori, ca în toate probleme care ţin de activitatea economică, socială, fonduri europene, securitatea frontierelor, Guvernul şi primul-ministru să reprezinte interesele României pe plan european. Agenda Consiliului European din 28 iunie, agendă publică, prevede foarte clar că principalele discuţii se vor axa pe situaţia economică la nivelul UE, pe problema adoptării unui pact de creştere economică şi creare de locuri de muncă şi pe negocierile privind viitorul mecanism multianual financiar 2014-2020. (sursa: Evenimentul zilei)
