Pe aceeași temă
Un număr de 12 state membre, printre care şi România, vor pierde fiecare câte un mandat de eurodeputat în viitoarea legislatură a Parlamentului European (PE) în urma reducerii numărului de locuri la 751, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, şi a aderării Croaţiei la UE, conform unei rezoluţii votate miercuri de plenul PE, la Strasbourg. Propunerea va fi trimisă şefilor de stat şi de guvern, care vor trebui să decidă prin vot unanim asupra chestiunii, informează AGERPRES.
În prezent, PE are 754 de membri, iar când Croaţia va adera la UE acesta va creşte la 766, întrucât aceasta are dreptul la 12 mandate de eurodeputaţi. Pentru a respecta prevederile Tratatului de la Lisabona, care prevede un număr de maxim 751 de locuri pentru PE în viitoarea legislatură, trebuie să renunţe la un număr de 15 locuri.
Alocarea locurilor pentru legislatura 2014-2019 'nu trebuie să fie arbitrară, ci bazată pe criterii obiective care vor fi aplicate într-un mod pragmatic', menţionează rezoluţia adoptată cu 536 de voturi pentru, 111 împotrivă şi 44 de abţineri. Schimbările demografice trebuie luate în considerare, asigurându-se în acelaşi timp faptul că 'pierderile sunt limitate la maximum un loc de fiecare stat membru', adaugă textul.
Rezoluţia adoptată prevede că 12 state membre - respectiv România, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania şi Portugalia - vor pierde fiecare câte un loc la viitoarele alegeri. Restul de trei locuri vor fi pierdute de Germania, care trebuie să-şi reducă numărul de mandate de la 99, câte are în prezent, la 96, maximum permis pentru un stat membru, conform Tratatului de la Lisabona.
'Dacă voiam să avem o progresie lină de la cele mai mici state la cele mai mari când vine vorba de numărul cetăţenilor reprezentaţi de un eurodeputat atunci ar fi trebuit să avem o soluţie mai radicală, în baza căreia unele state ar câştiga locuri, iar altele ar pierde mai mult decât unul. Dar putem cu adevărat să vedem o soluţie radicală acceptată de Parlament sau de Consiliu?', a întrebat coraportorul Rafal Trzaskowski, din grupul PPE. Aceasta este 'cea mai imperfectă dintre soluţiile posibile', a adăugat la rândul său eurodeputatul Roberto Gualtieri, coraportor pentru acest raport.
Rezoluţia subliniază şi faptul că PE va avansa o nouă propunere până la finalul lui 2015 pentru a stabili un sistem care să permită, înainte de fiecare alegeri europene, să se aloce locuri între statele membre 'într-un mod obiectiv, corect, durabil şi transparent'.
Sistemul ar trebui să ia în considerare numărul statelor membre şi trendurile demografice 'fără a exclude posibilitatea de a rezerva un număr de locuri membrilor aleşi pe liste transnaţionale', adaugă rezoluţia votată miercuri.
Noul sistem de alocare a locurilor în PE ar trebui luat în considerare împreună cu o revizuire a metodelor de vot în Consiliul de miniştri, în cadrul unei reforme cuprinzătoare a tratatelor UE. Această reformă ar trebuie redactată într-o Convenţie Europeană şi ar urma să recunoască faptul că 'baza pentru democraţia UE este reprezentarea cetăţenilor şi a statelor membre'.
Propunerea PE va fi trimisă acum şefilor de stat şi de guvern, care trebuie să adopte în unanimitate o decizie în Consiliul European. Pentru a intra în vigoare, decizia acestora trebuie primească consimţământul eurodeputaţilor. Următoarele alegeri europene ar urma să aibă loc între 22 şi 25 mai, conform unui acord la care s-a ajuns marţi între reprezentanţii permanenţi ai celor 27 de state UE, care devansează perioada programată iniţial pentru vot, 5-8 iunie, pentru ca scrutinul să nu coincidă cu o importantă sărbătoare catolică.
