Pe aceeași temă
Cercetarea, care a fost realizată pentru Comisia Europeană de Reţeaua Eurydice, se concentrează asupra a patru subiecte cheie: metode de predare, abordarea dificultăţilor de citire, educaţia profesorilor şi promovarea citirii în afara şcolii în toate statele UE. Fiecare dintre ele sunt examinate prin prisma cercetării academice, a ultimelor rezultate ale sondajelor internaţionale şi a unei examinări aprofundate a politicilor, programelor şi celor mai bune practici la nivel naţional. Studiul, care arată ce fac şi ce nu fac statele pentru creşterea gradului de alfabetizare, acoperă 31 de ţări, respectiv statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia.
Europa sta prost la citit
Unul din cinci adolescenţi în vârstă de 15 ani, dar şi numeroşi adulţi din Europa nu pot citi corect, deşi cele mai multe state au făcut progrese privind alfabetizarea. Miniştrii educaţiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a procentajului de persoane cu competenţe scăzute de citire de la 20 la sută la mai puţin de 15 procente până în 2020. Numai Belgia (comunitatea flamandă), Danemarca, Estonia, Finlanda şi Polonia au atins deja acest obiectiv.
Romania si Bulgaria, codasele PISA
Potrivit programului pentru evaluarea internaţională a elevilor de 15 ani (PISA), 40,4% din elevii români şi 41% dintre elevii bulgari au dificultăţi în a citi şi în a înţelege texte, clasându-se pe ultimele locuri din Europa din acest punct de vedere. Scorurile înregistrate de aceştia la evaluare au fost cu aproximativ 60 mai mici decât media europeană. Acest lucru înseamnă că ei ori pot localiza o singură informaţie într-un text, pot identifica subiectul principal sau face o singură conexiune între o informaţie din text şi cunoştinţele din viaţa de zi cu zi, ori nu pot realiza nici măcar acest lucru.
La polul opus se află Finlanda, unde doar 8,1% dintre elevi au dificultăţi de citire. Potrivit cercetării, în toate ţările europene studiate, băieţii erau de două ori mai predispuşi decât fetele la a deveni cititori cu probleme, însă diferenţe mai mari au fost înregistrate în România, Franţa, Portugalia şi Suedia.
Romania, fruntasa la analfabetism
PIRLS, studiul internaţional care monitorizează performanţele de citire ale elevilor de clasa a patra, arată că, în România, 38,9% dintre aceştia au dificultăţi în a citi un text, iar 16,1% dintre ei nu au nici măcar abilităţile minime de citire, clasându-se pe ultimul loc din Europa.
Cercetarea a mai relevat şi faptul că 41% dintre elevii de clasa a patra din România şi 34% din Bulgaria nu aveau acasă niciuna sau aveau doar până la 10 cărţi pentru copii. La nivelul tuturor ţărilor europene studiate, în 29% dintre gospodăriile în care locuiau elevi în clasa a patra existau între 26 şi 50 de cărţi pentru copii, iar în 23% dintre ele între 51 şi 100 de cărţi pentru copii.
În România, în rândul comunităţii franceze din Belgia şi în Norvegia, numărul elevilor cu dificultăţi de citire era de două ori mai mare decât cel estimat de profesori. Prin contrast, în unele ţări cu un număr mai mic de copii care citesc cu dificultate, profesorii aveau impresia că mai mulţi elevi au nevoie de ajutor.
