Pe aceeași temă
Viitorul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a anunţat luni că nu îi va lăsa pe separatiştii proruşi să transforme estul ţării, devastat de o insurgenţă armată, "în Somalia", informeaza Mediafax.
Creditat cu aproximativ 54 la sută din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, viitorul şef de stat şi-a confirmat, într-o conferinţă de presă, voinţa de "integrare europeană" a ţării şi a declarat că vrea să îl menţină pe Arseni Iaţeniuk în funcţia de prim-ministru. El a anunţat, de asemenea, că va rezerva "foarte probabil" prima sa vizită în străinătate Poloniei, unde preşedintele Bronislaw Komorowski l-a invitat la 4 iunie.
CITITI SI: ALEGERI UCRAINA: Petro Poroşenko A CASTIGAT cu 55,9% ALEGERILE PREZIDENTIALE - exit-poll
Intre timp, Rusia se arata "dispusă la dialog" cu noile autorităţi din Ucraina, a declarat luni ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
"Suntem cu toţii pregătiţi pentru dialogul cu reprezentanţii Kievului, cu Petro Poroşenko", a declarat Lavrov. El a apreciat, de asemenea, că ar fi o "eroare colosală" ca autorităţile de la Kiev să continue operaţiunea împotriva separatiştilor proruşi din estul Ucrainei.
"Vrem alegeri parlamentare anticipate in acest an si nu vom recunoaste niciodata ocupatia rusa in Crimeea", a declarat Poroschenko, imediat dupa aflarea rezultatelor, potrivit Reuters.
Petro Poroshenko si-a proclamat victoria in alegererile prezidentiale din Ucraina, ultimul exitpoll indicandu-l pe acesta drept castigator inca din primul tur. In discursul tinut ulterior anuntului, Poroshenko a declarat ca obiectivul sau major va fi sa puna capat razboiului si sa inceapa reconstructia tarii. (Reuters)
Creditat cu aproape 54% din voturi după numărarea a jumătate din buletine, Petro Poroșenko, de două ori ministru în guvernele precedente, nu a așteptat duminică seara rezultatele oficiale pentru a-și detalia primele măsuri pe care le va lua în calitate de șef al statului: se va deplasa în regiuni ale zonei miniere Donbas, care se confruntă cu o insurecție prorusă, 'va reinstala pacea în Ucraina' și va convoca în cursul acestui an alegeri legislative anticipate, informeaza AFP, citat de Agerpres.
Polonia, principalul susținător al Kievului în cadrul UE, ar putea fi prima țară străină pe care o va vizita în noua sa calitate, a indicat Poroșenko, exprimându-se vag cu privire la perspectiva de normalizare a relațiilor cu Rusia.
Se așteaptă ca el să aibă astăzi o nouă întâlnire cu presa la sediul său electoral, la care va explica modul în care are de gând să abordeze alegerile legislative anticipate pe care le-a evocat, în condițiile în care nu dispune de niciun partid pentru a-l susține.
O muncă titanică îl așteaptă pe viitorul președinte care trebuie să gestioneze probleme precum rebeliunea prorusă din Est, cvasifalimentul economiei ucrainene, precum și reforme economice impopulare impuse în schimbul ajutorului de 27 miliarde de dolari acordat de FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană.
Al cincilea președinte al Ucrainei independente urmează să negocieze totodată cu Rusia cu privire la datoria la gaze, pe care țara sa a contractat-o până acum, un dosar care îi preocupă îndeosebi pe europeni, dependenți de gazele rusești.
Rusia, care a criticat organizarea alegerilor prezidențiale în plină operațiune militară în Est, și-a îndulcit ușor tonul înainte de alegeri, dar nu a reacționat la anunțul sondajelor privind victoria sa.
Poroșenko a devansat-o în mod semnificativ pe lidera formațiunii Batkivșcina, Iulia Timoșenko, fost premier, care nu a acumulat decât 13% din voturi.
Votul a consacrat înfrângerea zdrobitoare a candidaților ultranaționaliști care s-au impus pe Maidan (Piața Independenței), epicentrul mișcării de contestare împotriva fostului președinte Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere la sfârșitul lunii februarie.
Sociologul Valeri Paniotto a explicat amploarea victoriei lui Poroșenko prin fenomenul votului util pentru ucrainenii 'care au dorit ca prezidențialele să se termine în primul tur' pentru a da mai multă legitimitate noului președinte, dar, mai ales, ca acesta să-și intre mai repede în atribuții.
Scrutinul, sprijinit de Occident, s-a desfășurat după șase luni de criză politică fără precedent, marcată de o sângeroasă represiune a mișcării proeuropene de contestare de pe Maidan, anexarea expresă a Crimeii la Rusia și insurecția armată prorusă, care a rupt practic Estul rusofon de restul Ucrainei.
Alegerile au avut loc pe fondul unei confruntări acute geopolitice între Occident și Vladimir Putin, a cărui țară a înregistrat o revenire mare în prim-planul scenei politice internaționale.
În bastionul rebel Donețk, niciun birou de votare nu a fost deschis. Duminică după-amiază, aproximativ 2.000 de persoane și-au manifestat în stradă sprijinul pentru separatiști, protejați de persoane înarmate și în uniforme de camuflaj, purtând cagule pe cap.
Alegerile nu au putut avea loc în Est, între teama alegătorilor de a merge să voteze, comisii electorale locale sub controlul separatiștilor sau, pur și simplu, pentru că urnele și buletinele de vot nu au putut ajunge până la toate birourile de votare.
