Pe aceeași temă
"Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională susţine regula mai înainte expusă. Numai că, dezbatere publică, în viziunea legiuitorului, nu înseamnă lansarea în spaţiul public, prin intermediul unei conferinţe de presă, a unor modificări de căpătâi la legile Justiţiei, însoţită doar de prezentarea acestora, sub formă de idei (în spaţiul public au fost numite pretenţios 'principii', care ar fi presupus o fundamentare solidă, rezultată din dezbateri), printr-un material PowerPoint postat pe site-ul Ministerului Justiţiei. Astfel cum rezultă, în mod clar, din Legea nr. 52/2003, dezbaterea publică se realizează pe baza unui proiect de lege care trebuie să fie adus la cunoştinţa publică, anterior deschiderii dezbaterii. De altfel, este modul în care Ministerul Justiţiei a procedat în mod constant până în prezent, probă fiind, în acest sens, proiectele de lege postate pe site, în fiecare caz în parte atunci când s-au preconizat modificări ministerul invocând expres Legea nr. 52/2003", spune AMR intr-un comunicat de presă.
Asociaţia Magistraţilor subliniază că Tudorel Toader a instituit o modalitate nouă de lucru, care nu satisface exigenţele legale privind transparenţa decizională, cu atât mai mult cu cât ministrul a spus că a lansat "idei de modificare" a legilor Justiţiei.
"Or, este limpede că un magistrat care se respectă şi îşi respectă profesia nu poate formula puncte de vedere argumentate cu privire la aspecte de esenţă pentru sistemul judiciar şi pentru cetăţenii acestei ţări, pe baza unor 'idei de modificare' care aduc mai degrabă a discuţie gen club de carte. Acesta este motivul pentru care Asociaţia Magistraţilor din România a rămas în expectativă, după ce i-a solicitat prim-ministrului să ia măsuri pentru publicarea proiectului de modificare a celor trei legi ale Justiţiei, neexprimându-şi opinia cu privire la preconizatele modificări", arată AMR.
Asociaţia precizează că a trimis la CSM, la sfârşitul lunii martie 2017, peste 200 de pagini de tabele în care şi-a exprimat punctele de vedere fundamentate asupra modificărilor legilor Justiţiei.
"În acest context, AMR subliniază că o mare parte din 'ideile de modificare' a legilor Justiţiei prezentate în conferinţa de presă şi în PowerPoint nu au format subiectul discuţiei, nici în grupul de lucru de la Senat şi nici în cel de la Ministerul Justiţiei, ci au apărut fără să poată fi dezbătute în interiorul sistemului judiciar, cum ar fi fost normal. O altă parte din aceste 'idei' a fost discutată într-un cu totul alt sens. Ne întrebăm atunci, pe bună dreptate, la ce a servit efortul nostru de a participa la fiecare întâlnire timp de peste o jumătate de an şi de a sta zeci de ore pentru a gândi, formula şi susţine propuneri, inclusiv texte de lege?", afirmă AMR.
Asociaţia Magistraţilor din România mai spune că îşi va exprima opinia punctuală şi argumentată cu privire la modificările legilor Justiţiei atunci când va putea consulta pe site-ul MJ proiectul de lege, "cum se cuvine, fără să bâjbâie presupunând cum va arăta propunerea de modificare a fiecărui text, cu atât mai mult cu cât, cum bine se ştie, un cuvânt, ba chiar o virgulă pot dicta deznodământul unui proces, mai exact soarta unui om".
