Pe aceeași temă
Preşedintele României, Traian Băsescu, a promulgat, vineri, 17 iulie, Legea privind Codul penal şi Legea privind Codul Civil. În data de 22 iunie, în două şedinţe succesive ale parlamentului, Guvernul României şi-a asumat răspunderea pentru ambele Coduri, fără ca vreo formaţiune politică să depună, ulterior, vreo moţiune de cenzură.
Premierul Emil Boc, în cadrul şedinţei parlamentare, a prezentat schimbările pe care le aduc noile coduri, printre acestea numărându-se prevederea de noi infracţiuni, reglementarea dreptului la viaţă, sănătate şi demnitate, introducerea de garanţii suplimentare pentru clienţii băncilor etc.
Premierul a declarat că este prima dată când proiectul Codului Civil reglementează drepturi precum cel la viaţă, la sănătate, integritate, la viaţă privată, demnitatea persoanei, respectarea memoriei persoanei decedate.
În domeniul legislaţiei pentru familie, printre noutăţile proiectului de Cod Civil se numără şi legiferarea instituţiei logodnei, în cazul căreia se poate opta fie pentru comunitate legală de bunuri, fie pentru separaţia bunurilor. În cazul divorţului, Codul aduce două noi proceduri: procedura administrativă de divorţ şi cea notarială, proceduri la care pot recurge soţii care nu au copii minori şi când ambii soţi sunt de acord cu divorţul.
În domeniul bunurilor, noutatea se referă la posibilitatea ipotecării şi a bunurilor mobile. Tot în acest proiect de Cod Civil sunt prezentate şi noi tipuri de contracte speciale: contractele de comision, de consignaţie, de exepediţie, de transport, de agenţie, de intermediere, de antrepriză, de deozit, hotelier.
Un capitol aparte este destinat reglementării contractelor bancare. Prin introducerea acestui capitol, se oferă garanţii suplimentare pentru clienţii băncilor.
Referitor la Codul Penal, o noutate este aceea a introducerii unei pedepse complementare, aceea a interzicerii dreptului ca vinovatul să se apropie de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima îşi desfăşoară activitatea.
În acest proiect este reglementată şi răspunderea penală a minorilor, fiind prevăzute, cu prioritate, măsurile educative, cele privative de libertate devenind excepţii, putând fi aplicate doar pentru infracţiuni grave sau multiple.
Un accent deosebit, în proiectul de Cod Penal, se pune pe acţiunile de violenţă domestică. Aceste acţiuni sunt considerate agravante în cazul tuturor celorlalte infracţiuni contra integrităţii corporale şi sănătăţii. Sunt incriminate şi acţiunile împotriva mamei care duc la lezarea fătului, la vătămarea corporală sau la moartea copilului după naştere.
A fost scoasă de sub incriminare acţiunea femeii însărcinate care recurge la întreruperea cursului sarcinii.
Miercuri, 15 iulie, Coaliţia „Opriţi Codurile“ a trimis preşedintelui o scrisoare prin care îi cerea să nu promulge codurile. Această acţiune a fost făcută în baza recomandării preşedintelui, din data de 22 aprilie 2009, ca societatea civilă să se implice şi să-i aducă propuneri pe marginea proiectelor.
În scrisoare, Coaliţia „Opriţi Codurile“ cere retrimiterea Codurilor la parlament pentru a fi reexaminate. Coaliţia consideră că reglementările care au fost adoptate prin asumarea răspunderii de către guvern pentru Coduri ar fi în contradicţie cu opţiunile opiniei publice şi cu voinţa cetăţenilor României. Această contradicţie a fost semnalată printr-un sondaj realizat de Transparency International România.
Coaliţia pune în discuţie problema concubinajului şi a uniunii consensuale, două relităţi nereglementate de proiectul de Cod Civil.
„Nu înţelegem de ce noul Cod Civil nu reglementează instituţia uniunii consensuale, o instituţie specifică secolului XXI, prin comparaţie cu cea a logodnei, specifică Evului Mediu românesc. Nu înţelegem de ce logodna a fost considerată mai importantă spre a fi legiferată, ea fiind o instituţie desuetă, spre deosebire de uniunea consensuală, care este o realitate socială contemporană, aşa cum o dovedesc şi două studii recent realizate de către Agenţia Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene“.
Cu privire la Codul Penal, Coaliţia atrage atenţia asupra pedepselor prea mici care sunt acordate în cazul infracţiunilor sexuale contra minorilor. În sondajul făcut de Transparency se arăta că 40,2% dintre cei chestionaţi cereau pedepse ca privarea de libertate de cel puţin 20 de ani până la detenţia pe viaţă. Prin promulgarea Codurilor în această formă, Coaliţia consideră că România poate deveni „paradisul infractorilor sexuali contra minorelor şi minorilor“.
