Pe aceeași temă
Guvernul a anunțat, în ședința de guvern de vineri seara, primii pași pentru desființarea Secției speciale pentru investigarea magistraților.
Premierul Ludovic Orban a spus că propunerea făcută de ministrul Justiției Cătălin Predoiu, prin memorandumul care recomandă soluția desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), este una corectă. Măsură se află și în programul de guvernare, a adăugat el.
Conform ordinii de zi publicate după ora 15, Ministerul Justiţiei propune desfiinţarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Pe ultima poziție pe ordinea de zi se află memorandumul privind ”Evaluarea cadrului legal referitor la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie”.
„Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menționate, dispozițiile legale care reglementează funcționarea și organizarea SIIJ, precum și modul concret în care a funcționat Secția de la înființare până în prezent, propunem ca poziția Ministerului Justiției în raporturile cu autoritățile și instituțiile publice, respectiv cu instituțiile Uniunii Europene sau internaționale pe această temă să fie în sensul susținerii soluției desființării SIIJ”, se spune în memorandum.
În urmă cu două săptămâni, Ministerul Justiției anunță că va promova desființarea Secției Speciale, pentru „motive care țin de opțiunile magistraților și criticile formulate în rapoartele de țară”.
În plus, la începutul lunii, Forumul Judecătorilor anunța că 80% dintre magistraţi s-au pronunţat pentru desfiinţarea Secţiei Speciale.
Ce conține memorandumul lui Predoiu
Memorandumul transmis Guvernului de către Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, reia argumentele GRECO, organizație care a concluzionat că „recomandarea referitoare la abandonarea creării noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu a fost implementată de România.
Documentul amintește și de criticile aduse de comisia de la Veneția care a recomandat României „să reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recurgerea la procurori specializați, însoțită de garanții procesuale efective, ar putea apărea ca o soluție alternativă mai potrivită”.
De asemenea, memorandumul este argumentat și prin concluziile raportului MCV.
Concluziile din MCV au fost că modificările legate de accelerarea înființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și extinderea competenței sale au alimentat și mai mult sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări. În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane.
„Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menționate, dispozițiile legale care reglementează funcționarea și organizarea SIIJ, precum și modul concret în care a funcționat Secția de la înființare până în prezent, propunem ca poziția Ministerului Justiției în raporturile cu autoritățile și instituțiile publice, respectiv cu instituțiile Uniunii Europene sau internaționale pe această temă să fie în sensul susținerii uneia din următoarele soluții (care să fie dezbătute/adoptate în cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desființarea SIIJ ori, după caz, regândirea radicală a modului de funcționare și organizare a acesteia”, mai arată documentul.
Trei ordonanțe de urgență, la ședința de vineri a Executivului
Guvernul va mai avea în discuție, vineri, un proiect de ordonanță de urgență pentru completarea unui articol din OUG 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A prin reorganizarea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România”.
Conform proiectului de act normativ, este introdus un alineat în OUG 84/2003, prin care CNAIR poate încheia contracte de concesiune de lucrări și de concesiune de servicii pe terenurile care sunt în proprietarea publică a statului.
„C.N.A.I.R. poate încheia, în condițiile legii, contracte de concesiune de lucrări și de concesiune de servicii pe terenurile proprietate publică a statului, prevăzute la art. 3 alin. (1) (C.N.A.I.R. deţine în proprietate bunuri imobile şi mobile - n.r.), destinate spaţiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor expres pentru asigurarea de servicii necesare desfăşurării traficului rutier, precum şi a altor activităţi economice”, potrivit proiectului de OUG.
Un alt proiect de ordonanță de urgență vizează prorogarea termenului pentru înființarea Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier prevăzut în legea care modifică ordonanța Guvernului 26/2011. Astfel, termenul este amânat până la 1 ianuarie 2021.
Al treilea proiect de ordonanță de urgență completarea art. 201 din Legea educaţiei naţionale 1/2011, care face referire la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”.
Conform propunerii de act normativ, este introdus un nou alineat la articolul din Legea educației care prevede că studenții la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, înmatriculați la programe de licență, master și postuniversitare pentru nevoile SRI și altor autorități publice cu atribuții în domeniul securității naționale nu sunt obligați să se înregistreze în Registrul Matricol Unic al Universităților din România (RMUR).
„(1²) Fac excepţie de la obligativitatea înregistrării în RMUR, prevăzut la alin. (1): a) studenţii Academiei Naţionale de Informaţii «Mihai Viteazul» înmatriculaţi la programe de licenţă, master şi postuniversitare pentru nevoile Serviciului Român de Informaţii şi pentru alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;
b) cetăţenii străini pregătiţi în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii «Mihai Viteazul» pe bază de protocoale încheiate în acest scop între Serviciul Român de Informaţii şi organe similare de informaţii ale statelor de care aparţin aceştia, în condiţiile legii”, arată proiectul OUG înscris pe ordinea de zi a reuniunii de vineri a Executivului.
Potrivit Legii educației în vigoare, RMUR este o bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din România din universităţile de stat sau particulare acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi studenţii-doctoranzi din Academia Română.
„Registrele matricole ale universităţilor şi al Academiei Române devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor”, mai prevede legea.
